ARPIM: Taxa clawback, una din cel mai bine colectate în România, cu peste 90%

Taxa clawback este una din cel mai bine colectate din România, cu peste 90%, afirmă directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu.

252 afişări
Imaginea articolului ARPIM: Taxa clawback, una din cel mai bine colectate în România, cu peste 90%

ARPIM: Taxa clawback, una din cel mai bine colectate în România, cu peste 90%

Directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a declarat, miercuri, la prima ediţie a Conferinţei Naţionale de Farmaeconomie şi Management Sanitar de la Târgu Mureş, că este nevoie de o creştere a nivelulului colectării taxelor în România, alături de alte măsuri, pentru susţinerea sistemului sanitar, transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a subliniat că taxa clawback este una dintre cel mai bine colectate din ţară, iar dacă toate celelalte taxe se colectau ca şi aceasta "am fi fost departe, din punct de vedere economic, ca naţiune".

"E un mare semn de întrebare, vis-a-vis de finanţare şi vis-a-vis de modul în care se asigură colectarea banilor pentru acest buget al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate. Fiindcă ştim foarte bine că există mulţi contributori care pe hârtie ar trebui să contribuie, dar care în practică nu ajung să facă acest lucru. (...) Şi nu pot să nu menţionez, în acest context, taxa clawback, care este una din cele mai bine colectate taxe în România, nivelul de colectare trece de 90%. Dacă şi celelalte taxe din România s-ar fi colectat la acelaşi nivel, am fi ajuns departe sau am fi fost departe, din punct de vedere economic, ca naţiune", a spus Zaharescu.

El a adăugat că nu trebuie neglijat faptul că, recent, Guvernul a şters o datorie de aproape 700 de milioane de lei, acumulată în ultimii ani de companii cu capital majoritar de stat. Aceasta, pe de-o parte, a scăpat companiile de stat de "o piatră de moară", însă în acelaşi timp reflectă neputinţa statului de a-şi asigura o bună administrare în interiorul companiilor, în aşa fel încât să poată asigura o bună funcţionare a sistemului de asigurări de sănătate, a subliniat el.

Zaharescu a afirmat că lucrurile trebuie privite "mai în ansamblu", întrucât nimeni nu se poate baza doar pe anumite contribuţii care sunt plătite corect de către anumiţi agenţi economici.

El a propus ca, pe lângă o mai bună colectare, trebuie crescut salariul minim pe economie, pentru a se genera astfel "nişte sume mai consistente pentru bugetul CNAS". Totodată, persoanele care au plătit "taxa pe viciu" ar trebui să beneficieze de sume pentru a se trata, a apreciat el.

"Părerea mea sinceră este că, pe lângă nişte eforturi substanţiale care trebuie să fie făcute în procesul de colectare mai bună a taxelor - şi aici trebuie să avem cu adevărat grijă ca lucrul acesta să se întâmple -, trebuie să avem grijă să creştem salariul minim pe economie, în aşa fel încât cei 4,4 milioane de angajaţi să genereze nişte sume mai consistente pentru bugetul CNAS. Şi, nu în ultimul rând, ceea ce după părerea mea este esenţial, anumite taxe colaterale, care ar putea să fie taxa pe viciu. Este un alt principiu al solidarităţii: cei care consumă alcool, consumă tutun îşi distrug sănătatea cu astea, în momentul în care ar avea nevoie să se trateze, ar fi logic să poată să beneficieze la un moment dat de sumele cu care au plătit cândva achiziţionarea acelor produse", a arătat el.

Zaharescu s-a declarat şocat de cifrele comparative dintre România şi Ungaria, prezentate la conferinţă, din care reiese că ţara noastră are un număr de angajaţi similar cu statul vecin, la o populaţie dublă numeric, iar contribuţiile sunt mult mai mici, atât la angajat, cât şi la angajator.

"La acest număr de angajaţi, luăm în calcul că foarte mulţi dintre ei sunt la nivelul salariului minim pe economie şi observăm că avem contribuţiile care se învârt în jurul a 5,2-5,5% din masa salarială. Dacă ne uităm un pic în istoria recentă a României, puţinele momente de echilibru pe care le-am avut în finanţarea sistemului sanitar au fost fie în momentul când contribuţiile angajat-angajator, pe masa salarială, erau comparabile cu cele din Ungaria, adică la nivel de 7% din partea fiecăruia, fie în momentele în care au existat nişte surse suplimentare de finanţare, din alte direcţii. Şi nu este de neglijat momentul în care s-a introdus taxa pe viciu", a spus Zaharescu.

El a arătat că aceasta a constituit una din sursele financiare importante din sistem, care au permis, în 2005, deblocarea unei situaţii, când "tot aşa se înregistrau arierate mari în sistem, undeva în jurul a 500 de milioane de dolari".

"Şi prin introducerea taxei pe viciu s-a permis plata acelor arierate, iar în anii imediat următori s-a permis declanşarea unor proiecte de anvergură, cum a fost proiectul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, proiectul de informatizare în sistem şi aşa mai departe", a conchis el.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici