BACALAUREAT 2014: SUBIECTELE la proba de limba română - Mediafax

BACALAUREAT 2014: SUBIECTELE la proba de limba română

Elevii claselor a XII-a au susţinut, luni, prima probă scrisă de la bacalaureat, la Limba şi literatura română, pentru care au fost pregătite două tipuri de subiecte, pentru profilul umanist şi respectiv cel real.

72375 afişări

Imaginea articolului BACALAUREAT 2014: SUBIECTELE la proba de limba română

BACALAUREAT 2014: SUBIECTELE la proba de limba română (Imagine: Adi Piclisan/Mediafax Foto)

Analiza unui fragment din nuvela "Omul din vis" de Cezar Petrescu, un text argumentativ despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos şi un eseu despre viziunea asupra lumii într-un text poetic al lui Eminescu au fost subiectele la Limba română de la bacalaureat, profilul real.

Varianta de subiecte extrasă luni pentru proba scrisă la Limba şi literatura română de la examenul de bacalaureat, la profilul real şi filiera tehnologică, a fost cea cu numărul 4. Candidaţii au avut de rezolvat trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.

La primul subiect, pe un fragment din nuvela "Omul din vis" al lui Cezar Petrescu, candidaţii au avut de rezolvat mai multe cerinţe vizând cunoştinţe de vocabular, limbă română şi gramatică.

Câte două puncte au fost acordate pentru primele trei cerinţe, respectiv găsirea sinonimului potrivit pentru sensul din text al cuvintelor "straniu" şi "făgăduisem", explicarea rolului cratimei în secvenţa "câte-o hârtie" şi construirea unui enunţ în care să se folosească o locuţiune sau expresie care să conţină substantivul "os".

Câte patru puncte au fost alocate pentru următoarele cinci cerinţe ale primului subiect: Precizează două motive literare, prezentate în textul dat; Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat; Transcrie, din textul dat, două secvenţe care conturează dimensiunea temporală; Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect, în textul dat; Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic.

La punctul nouă al primului subiect, candidaţii au avut de comentat în 60-100 de cuvinte următoarea secvenţă din text: "Mi se părea deodată straniu şi nebunesc că lumea poate trăi cu această amăgire, că oamenii găsesc simplă şi firească puterea acestui petec de hârtie pe care îl puteam rupe mărunt şi-l puteam aprinde cu flacăra chibritului, şi-l puteam desfiinţa într-o clipă ... Fiindcă nu aveam asta, suferisem; fiindcă le aveam, în sfârşit, eram să fiu mai fericit şi mai bun, şi mai om?...".

La al doilea subiect, cerinţa a fost scrierea unui text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul campaniilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos.

"În elaborarea textului de tip argumentativ trebuie: să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; să ai conţinutul adecvat argumentări pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte", potrivit cerinţelor subiectului al doilea.

Subiectul al treilea a vizat redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care trebuiau prezentate tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.

La acest subiect, pentru conţinutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţi de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru aşezarea în pagină şi lizibilitate.

SUBIECTELE LA PROBA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, profilul real

Analiza unui fragment din Donna Alba de Gib Mihăescu, un text despre importanţa activităţilor de îndrumare a lecturii elevilor şi un eseu despre viziunea asupra lumii într-un text aparţinând lui Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu au fost subiectele la română de la bacalaureat, profilul umanist.

Candidaţii de la filiera teoretică - profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională - profilul pedagogic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la Limba şi literatura română, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.

Primul subiect a avut nouă cerinţe, legate de un fragment din romanul "Donna Alba", de Gib. I. Mihăescu. Primele trei cerinţe, notate fiecare cu câte două puncte, au vizat numirea unor sinonime neologice pentru cuvintele "adevărat" şi "se vor încrucişa", explicarea rolului cratimei în secvenţa "şi-n semne" şi construirea unui enunţ în care să se ilustreze sensul conotativ al substantivului "mare".

La acelaşi subiect, următoarele cinci cerinţe au fost notate cu câte patru puncte. Astfel, plecând de la textul dat, candidaţii trebuiau să precizeze două motive literare, să menţioneze tipul de perspectivă narativă, să selecteze două secvenţe care conturează dimensiunea temporală, să prezinte rolul interogaţiilor retorice şi să ilustreze cu câte un exemplu două trăsături ale genului epic.

Tot pentru patru puncte, candidaţii trebuiau să comenteze, în 60-100 de cuvinte, o secvenţă din textul dat, respectiv: "Cu pas de sus, cu o privire care nu se oprea nicăieri, ea parcurgea talazurile de tineret, care se dau în lături ca valurile Mării Roşii dinaintea pasului lui Moise. Fetele înseşi şi-au strâns florile lor albastre, castanii şi întunecate, şi-n semn de firesc omagiu le-au aruncat asupra ei, până când a ocolit colţul; în ochii celor mai multe nu era invidia, ci mândria şi încrederea în propriul lor viitor, de care nu le mai despărţeau acum decât încă vreo două-trei examene".

La subiectul al doilea, candidaţii au avut de scris un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa activităţilor de îndrumare a lecturii elevilor. În elaborarea textului, trebuia să se urmărească: respectarea structurii discursului de tip argumentativ (formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate, exprimarea unei aprecieri); conţinutul să fie adecvat argumentării pe tema dată (formularea ipotezei, a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii perinente); respectarea normelor limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie).

Ultimul subiect a avut ca cerinţă redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte în care să prezinte tema şi viziunea despre lume reflectate într-un text poetic studiat aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Nichita Stănescu.

La acest subiect, pentru conţinutul eseului sunt acordate 16 puncte, respectiv câte patru puncte pentru fiecare cerinţă, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv câte trei puncte pentru organizarea ideilor în scris şi pentru abilităţile de analiză şi de argumentare, câte două puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie şi punctuaţie, câte un punct pentru aşezarea în pagină, lizibilitate şi respectarea numărului de cuvinte indicat.

SUBIECTELE LA PROBA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, profilul uman

Subiecte Bac 2014 sunt elaborate de profesori specialişti din cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare. Elevii au avut posibilitatea să consulte şi să rezolve modele de subiecte pentru bacalaureat încă de la sfârşitul lunii octombrie 2013, când acestea au fost publicate pe site-ul http://subiecte2014.edu.ro

Marţi, 1 iulie, absolvenţii clasei a XII-a vor participa la proba scrisă de Limba şi literatura maternă, iar miercuri, 2 iulie, la proba scrisă obligatorie a profilului. Vineri, 4 iulie, se va desfăşura proba scrisă la alegere a profilului şi specializării.

Primele rezultate la Bacalaureat 2014 vor fi afişate în data de 7 iulie (până în ora 12:00). În aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţii (între orele 12:00 - 16:00). Acestea urmează a fi soluţionate în perioada 8 - 10 iulie. Rezultatele finale vor fi anunţate în data de 11 iulie.

Bacalaureatul se desfăşoară în 527 de centre de examinare.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a susţinut, duminică, o videoconferinţă cu personalul din ţară implicat în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, în cadrul căreia au fost discutate procedurile legate de organizare şi măsurile de securitate impuse pentru probele scrise de la Bacalaureat.

Ministrul Remus Pricopie a transmis mult succes elevilor, a mulţumit profesorilor implicaţi şi a atras atenţia asupra faptului că MEN nu va tolera nicio abatere de la lege şi de la normele prevăzute în metodologia de organizare a examenului.

Poliţia Română a anunţat că peste 3.100 de poliţişti vor acţiona, suplimentar faţă de dispozitivul curent, pentru asigurarea unui examen corect, în linişte.

Bacaluareatul 2014 a început pe 10 iunie, până în prezent desfăşurându-se probele de Limba română oral (10 - 12 iunie), Limba maternă oral (11 - 13 iunie), Evaluarea competenţelor digitale (16 - 20 iunie) şi o limbă străină oral (23 - 27 iunie). Cei mai mulţi candidaţi s-au înscris la proba de limba engleză, respectiv 107.194, alţi 14.198 la limba franceză, 1.087 la limba germană, 139 la limba rusă, 682 la limba spaniolă, 20 la limba portugheză, 357 la limba italiană, un candidat la limba ebraică, nouă la limba japoneză şi doi la limba turcă.

La aceste probe elevii au primit calificative, care nu le vor afecta media la bacalaureat.

  • Cine poate susţine examenul de bacalaureat

Examenul de bacalaureat poate fi susţinut de elevii care au absolvit liceul, indiferent de forma de învăţământ. Candidaţii pot fi atât din seria curentă, respectiv elevii care au absolvit liceul în acest an, cât şi din seriile anterioare.

Candidaţii care au participat, dar nu au promovat examenul în sesiunile de bacalaureat organizate începând din 2003, pot solicita recunoaşterea probelor promovate anterior.

Examenul de bacalaureat poate fi susţinut fără taxă de cel mult două ori. Candidaţii din promoţiile anterioare, care au susţinut de cel puţin două ori bacalaureatul şi care se prezintă la toate probele examenului au plătit 230 de lei. În celelalte cazuri, suma plătită a fost stabilită diferenţiat, în funcţie de numărul probelor pe care le va susţine candidatul.

  • Promovarea examenului de bacalaureat

Absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

- au susţinut probele de evaluare a competenţelor;

- au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea;

- au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

Candidaţii care la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse nu pot participa la probele scrise, întrucât se consideră că nu au susţinut probe orale.

Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat.

Candidaţii care copiază sunt eliminaţi din examen şi nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale bacalaureatului.

Candidaţilor le este interzis să intre în sălile de examen cu ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete, acestea urmând să fie lăsate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia de bacalaureat. Cei care refuză să lase aceste obiecte în sala stabilită de comisia de bacalaureat nu vor fi primiţi în examen.

De asemenea, candidaţii nu pot intra în sala de examen cu manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Aceştia nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare, ce permite conectarea la internet sau la reţele de socializare şi care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu persoane din exterior.

Candidaţii care încalcă aceste reguli vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele sau obiectele interzise au fost folosite sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.

Încălcarea acestor reguli va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi "eliminaţi din examen", fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale.

Aceşti candidaţi nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

  • Examenul de bacalaureat, desfăşurat doar în sălile în care sunt camere video de supraveghere

Comisiile de bacalaureat judeţene, respectiv cea a municipiului Bucureşti trebuie să se asigure că sunt camere de supraveghere video funcţionale în toate sălile de examen, în sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi în sălile în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise.

Aceste comisii răspund pentru buna organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat şi stabilesc componenţa comisiilor din centrele de examen cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probelor scrise, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică.

Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen şi de evaluare, inclusiv persoanele de contact sau informaticienii, sunt selectate din alte unităţi şcolare decât cele din care provin candidaţii arondaţi centrelor.

Din comisiile de bacalaureat nu vor face parte persoanele care, în sesiunile anterioare ale examenelor naţionale, nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile, care au săvârşit abateri şi au fost sancţionate.

  • Promovabilitatea examenului de bacalaureat din 2013

Promovabilitatea în prima sesiune a examenului de bacalaureat din 2013 a fost de 55,4% înaintea contestaţiilor şi de 56,4% după soluţionarea acestora. În prima sesiune au promovat examenul 99.056 de candidaţi. Medii de trecere au obţinut 63,1 la sută, respectiv 87.197 de candidaţi din promoţia 2012 - 2013, şi 31,7 la sută, respectiv 11.859, din promoţiile anterioare.

Pentru filiera teoretică, procentul de promovare a fost de 83,62 la sută, pentru filiera vocaţională - 72,96 la sută, iar pentru cea tehnologică - 37,32 la sută.

În prima sesiune a bacalaureatului s-au înscris 188.842 de candidaţi şi s-au prezentat 175.513, dintre care 320 au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Prima sesiune a bacalaureatului din 2013 a fost marcată de anchete privind suspiciuni de fraudă, care au avut în centru situaţia de la Liceul "Dimitrie Bolintineanu" din Capitală. În ancheta legată de bacalaureatul de la Liceul "Bolintineanu", directoarea liceului a fost demisă şi ulterior trimisă în judecată, comisia de examen a şcolii a fost schimbată, iar profesorii supraveghetori şi zeci de elevi au fost audiaţi.

Peste zece anchete privind cazuri de fraudă la bacalaureatul din 2013 au fost declanşate în Bucureşti, Constanţa, Sibiu, Mehedinţi şi Timiş.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
BACALAUREAT 2014 ,
PROBE ,
bac 2014 ,
elevi ,
liceu ,
rezultate bacalaureat

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.