Cernavodă, printre complexele nucleare cu potenţiale probleme de securitate

Dezastrul de la centrala nucleară de la Fukushima a readus în lumină dezbaterile privind siguranţa centralelor nucleare. O mare parte dintre problemele care au loc acum în Japonia se datorează arhitecturii învechite a centralei şi lipsei de viziune a operatorilor acesteia cu privire la planurile de acţiune în cazul unui cutremur şi al unui tsunami. Întrebarea este ce va urma după Three Mile Island, Cernobîl şi Fukushima, conform unei analize a Radio Europa Liberă.

130 afișări
Imaginea articolului Cernavodă, printre complexele nucleare cu potenţiale probleme de securitate

Cernavodă, printre complexele nucleare cu potenţiale probleme de securitate (Imagine: Thomas Dan/Mediafax Foto)

Centrala nucleară Metsamor, Armenia

Datorită poziţiei sale şi vechimii de peste 30 de ani, centrala nucleară de la Metsamor este considerată de mulţi ca fiind cel mai periculos reactor nuclear din fosta Uniune Sovietică.
Centrala nucleară de la Metsamor a fost dată în folosinţă în 1980, însă opt ani mai târziu la 75 de km de centrală a avut loc un cutremur cu o magnitudine de 6,9 grade pe scara Richter, eveniment care i-a determinat pe armeni să închidă centrala. Totuşi, în 1995 autorităţile de la Erevan au fost nevoite să o repornească după ce au pierdut accesul la o parte dintre sursele de energie electrică ca urmare a conflictului din Nagorno-Karabah dintre Turcia şi Azerbaidjan. În prezent, autorităţile armene intenţionează să scoată din folosinţă centrala începând cu 2017. Reactoarele nucleare de la Metsamor furnizează Armeniei 40% din consumul intern de energie electrică, iar autorităţile se gândesc să construiască o altă centrală în acelaşi loc.

Flota britanică de submarine nucleare

În ultimii zece ani, Marea Britanie a fost martora dezbaterilor aprinse privind importanţa menţinerii vastei sale flote de submarine nucleare, înarmate cu rachete intercontinentale.
Un număr de incidente şi de raporturi declasificate de autorităţi au atras atenţia asupra stării în care se află unele dintre reactoarele submarinelor britanice. Anul trecut presa britanică a publicat un raport puternic cenzurat emis de autorităţi, dar care dezvăluia probleme arhitecturale importante ale reactoarelor. Cotidianul britanic The Daily Telegraph, a publicat a dezvăluit anul trecut că submarinelor britanice li s-a permis să părăsească porturile, în condiţiile în care valvele de siguranţă, care ar fi împiedicat reactorul să se supraîncălzească în caz de pericol, nu funcţionau.
În urmă cu trei ani, un submarin nuclear britanic s-a ciocnit cu un submarin francez, ambele fiind înarmate cu armament nuclear.

Centrala nucleară de la Cernavodă

Centrala nucleară de la Cernavodă este singura centrală nucleară a României, fiind construită începând cu 1980 şi dată în folosinţă în 1996. În prezent, la Cernavodă funcţionează două reactoare, care acoperă o cincime din consumul intern de energie electrică a României. Totuşi, reactoarele au întâmpinat în mai multe rânduri probleme de-a lungul timpului. În urmă cu două luni unul dintre reactoare a fost oprit pentru verificări, iar acum un an, al doilea reactor a fost oprit pentru o scurtă perioadă de timp după ce au fost descoperite unele probleme de natură electrică.
România nu este la fel de activă din punctul de vedere seismic precum Japonia, dar în zonă au avut loc cutremure în ultima perioadă. Cel mai puternic din ultima perioadă a fost cel cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter din 1977 produs în zona Vrancea, care a provocat moartea a mai mult de 1.000 de persoane din România şi Bulgaria.

Citeşte mai multe despre cele mai mari pericole nucleare din lume pe www.zf.ro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici