#Colectiv. 11 minute nesfârşite scurse până la apariţia primei salvări. Situaţia dezastruoasă în care se afundă serviciul de ambulanţă la doi ani de la tragedie

11 minute. Atât au aşteptat victimele incendiului de la „Colectiv” până a ajuns prima ambulanţă. În doi ani de la tragedie singura "reuşită" a autorităţilor constă în creşterea timpului de răspuns. Cu un minut! Nicio ambulanţă nu a fost cumpărată, însă, în aceste 24 de luni care s-au scurs.

1208 afişări
Imaginea articolului #Colectiv. 11 minute nesfârşite scurse până la apariţia primei salvări. Situaţia dezastruoasă în care se afundă serviciul de ambulanţă la doi ani de la tragedie

#Colectiv. 11 minute nesfârşite scurse până la apariţia primei salvări. Situaţia dezastruoasă în care se afundă serviciul de ambulanţă la doi ani de la tragedie

Deficitul de ambulanţe este una dintre problemele ce au ieşit la iveală în noaptea de 30 octombrie. Din păcate, asta nu este nici pe departe cel mai grav aspect al situaţiei. Parcul auto este atât de vechi încât ar trebui schimbate trei sferturi dintre ambulanţe.

„Timpul de răspuns în cazurile de intervenţii a crescut, în 2017, cu un minut, faţă de anul precedent, acest lucru fiind cauzat de învechirea parcului auto al SMURD”, a declarat adjunctul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, col. Cristian Radu.

Este afirmaţia deloc îmbucurătoare a şefilor IGSU, la doi ani de la tragedia Colectiv. Aceştia spun că aproximativ 100 de ambulanţe sunt scose din uz din cauza defecţiunilor, care ar necesita investiţii majore, pe care instituţia nu le poate, însă, suporta.

Este o realitate tristă, dacă stăm să ne gândim că prima ambulanţă care a ajuns la faţa locului în noaptea de 30 octombrie 2015, a venit la 11 minute de la primul apel la 112 şi aparţinea Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SAB-IF). Ambulanţele SMURD au ajuns mult mai târziu, din cauza lipsei de coordonare la nivelul celor două dispecerate.

„Apelul a intrat la 22:32. Au fost mobilizate primele forţe şi au început deplasarea către locul incendiului, sosind acolo la 22:43. Deci, de la primirea primului apel la 112 până la sosirea la faţa locului 11 minute. Constatând situaţia de acolo, a fost solicitată declanşarea planului roşu, care este planul pe care îl declanşăm automat când vedem că avem un număr mare de victime la faţa locului şi unde este necesară mobilizarea unui număr mare de echipaje şi inclusiv a unor echipaje suplimentare speciale pentru intervenţie la dezastre sau accidente colective”, declara, a doua zi după tragedie, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat.

La momentul respectiv, Arafat preciza că au fost mobilizate 29 de ambulanţe de prim-ajutor SMURD şi alte 29 de ambulanţe de la SAB-IF. În noaptea incendiului, 88 de victime au fost transportate la spitale cu ambulanţele, iar alte 96 de persoane au ajuns cu mijloace proprii.

În momentul de faţă, la doi ani de la momentele tensionate şi dureroase prin care România a trecut, situaţia nu este deloc mai bună. Numărul ambulanţelor a scăzut din cauza vechimii şi a defecţiunilor provocate de accidente, acest lucru fiind principalul motiv pentru creşterea timpului de aşteptare în situaţiile de urgenţă. Un alt aspect demn de luat în seamă este creşterea numărului de intervenţii, de la an la an, în special la incendii.

Potrivit datelor centralizate la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în primele luni ale anului 2017, Pompierii-SMURD au intervenit în peste 27.000 de cazuri de incendii, cu aproximativ 25% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2016, când s-au confruntat cu 21.800 de astfel de urgenţe.

În acest context deloc favorabil atât autorităţilor, cât mai ales cetăţenilor, IGSU prezintă o situaţie îngrijorătoare a parcului auto. La sfârşitul anului 2016, din 400 de ambulanţe câte există, la nivel naţional, peste 300 dintre autospeciale au fost scose, cel puţin o dată, dintr-o intervenţie din cauze tehnice. Astfel, în anul precedent, pompierii-SMURD s-au confruntat de mai bine de 900 de ori cu situaţii în care s-a decis renunţarea la o ambulanţă.

Şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), Daniel Dragne, a declarat că sunt situaţii în care se trimit câte două ambulanţe la o intervenţie, în speranţa că va ajunge măcar una.

„Trebuie să asigurăm mijloace care să poată scădea timpul de intervenţie, mijloace care nu au 30, 40 de ani vechime. Câteodată trimiţi două ca să ajungă măcar una. 50% din parc are peste 30 de ani, şi niciun comandant nu îşi permite să rateze o intervenţe sau să nu ajungă acolo. Eu nu pot sa îi explic cetăţeanului de ce nu a ajuns ambulanţa acolo. Din măsuri de siguranţă, comandanţii preferă să trimită două autospeciale de intervenţie, iar dacă una ar putea avea probleme, avem asigurată intervenţa cu cealaltă autospecială”, a declarat şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Şefii IGSU admit că au fost judeţe, cum ar fi Caraş-Severin sau Vaslui, care nu au avut disponibilă nicio ambulanţă SMURD, pe parcursul unei zile, din cauza defecţiunilor tehnice. În astfel de situaţii, s-a apelat la ajutorul echipajelor SMURD din judeţele învecinate.

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte vechimea ambulanţelor, 45% dintre ele au mai puţin de cinci ani, 4% au între cinci şi şapte ani, 1% sunt autopeciale mai vechi de 10 ani, iar restul, reprezentând majoritatea, are între şapte şi 10 ani, ceea ce înseamnă că trebuie înlocuite.

„Numărul total de zile, la nivel naţional, de indisponibilitate tehnică a fost de 17.593 de zile, ceea ce reprezintă 58 de zile anual pentru fiecare ambulanţă defectată. O parte dintre ambulanţele SMURD a fost achiziţionate prin programe de dotare cu fonduri europene, dar este nevoie de un efort din partea statului pentru reînnoirea parcului auto. În 2018, 78% dintre ambulanţele SMURD vor avea peste 10 ani vechime”, se arată într-un răspuns IGSU la solicitarea MEDIAFAX.

Nici parcurile auto, care ţin de Serviciile de Ambulanţă Judeţene nu se află într-o situaţie avantajoasă. În Bucureşti şi Ilfov, există 108 ambulanţe, dintre care 68 au deja norma de casare îndeplină. În ultimii trei ani, SAB-IF a primit doar o ambulanţă nouă de la ministerul Sănătăţii şi alte două de la Primăria Capitalei.

„Ambulanţele deja existente, în mod cert, ar trebui suplimentate cu cel puţin 10 echipaje pe tură ca să putem, cât de cât, să facem faţă ritmului la care lucrăm astăzi şi cu stresul pe care îl avem din cauza numărului foarte mare de solicitări raportat la resursele pe care le avem. Cele 100 de ambulanţe pe care Primăria Generală ni le-a promis în primă instanţă, toate ambulanţe de urgenţă, ar fi suficient să înoim parcul auto pentru un moment şi să facem şi o rezervă, ca atunci când se impune, într-un caz de dezastru, calamitate, să putem să aducem personal din turele libere şi să avem pe ce să îl punem să lucreze”, a declarat pentru MEDIAFAX, managerul SAB-IF, Alis Grasu.

În luna septembrie, Consiliul General al Muncipiului Bucureşti a aprobat, în unanimitate, o hotărâre prin care se vor achiziţiona 100 de ambulanţe pentru Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

Investiţia se va cifra în jurul valorii de 8,5 milioane de euro, din care 4,6 milioane de euro provin din dividendele încasate de municipalitate pentru acţiunile deţinute la Apa Nova S.A., iar diferenţa de la bugetul local.

În luna mai, proiectul de achiziţii de ambulanţe a dus la tensiuni între ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, şi secretarul de stat Raed Arafat. Cel din urmă a susţinut, la momentul respectiv, că această achziţie ar trebui făcută prin Direcţia pentru Situaţii de Urgenţă.

„Domnul Arafat nu doreşte să semneze protocolul în forma propusă de Ministerul Sănătăţii. Domnul Arafat nu doreşte ca achiziţia să se facă la Ministerul Sănătăţii, ci la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă”, a declarat, la momentul respectiv, Florian Bodog, după o discuţie avută cu premierul Sorin Grindeanu.

Ministrul Sănătăţii a reiterat ideea potrivit căreia motivul pentru care vrea un nou protocol este evitarea contestaţiilor, aşa cum, spune Bodog, s-a întâmplat în cazul licitaţiei iniţiate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă la începutul anului.

În replică, Raed Arafat a declarat că un nou protocol între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne va aduce doar întârzieri şi semnatarii acestuia ar trebui să-şi asume decesele cauzate de lipsa ambulanţelor. Secretarul de stat în MAI a mai precizat că, dacă se alege varianta unui nou protocol, nici măcar anul viitor în vară, serviciile de ambulanţă şi SMURD-ul nu vor avea echipamente noi.

În şedinţa de guvern din 11 octombrie, Carmen Dan a anunţat că 2.200 de ambulanţe vor fi achiziţionate centralizat, în următorii patru ani, atât pentru SMURD, cât şi pentru serviciile publice de ambulanţă, Raed Arafat fiind persoana care va coordona acest proiect.

Dincolo de problema ambulanţelor, serviciile de urgenţă se mai confruntă cu deficit mare de personal. La SAB-IF lucrează, în acest moment, doar 48% din personalul necesar, la populaţia statistică. Alis Grasu a explicat că „populaţia reală a Capitalei este, zilnic, şi cu 500.000-600.000 de oameni mai mult”.

„La finalul anului 2016, IGSU avea prevăzut un necesar de 29.608 posturi, dintre care erau ocupate 26.911 de posturi. Pierderile de personal din sistem au însumat 1.132 de persoane. Din punct de vedere al vârstei personalului, aceasta este în medie de 38 de ani. Pe categorii, vârsta medie a ofiţerilor este 38 de ani, a subofiţerilor de 38 de ani, a funcţionarilor publici de 56 de ani, iar a personalului contractual 49 de ani”, explică Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici