Costel Căşuneanu, despăgubit cu 4.000 de euro de CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg îl prezintă pe Căşuneanu ca fiind un fost om de afaceri care a încheiat mai multe contracte cu statul pentru reabilitarea de drumuri şi care locuieşte în Oituz, judeţul Bacău.

El este inculpat în dosarul de corupţie în care mai sunt judecaţi şi fostul senator Cătălin Voicu, Florin Costiniu şi Marius Locic.

În acest caz, la 21 mai 2010, pe atunci senatorul Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Costel Căşuneanu, ca şi Costiniu şi Locic, a stat în arest preventiv din 8 până în 12 aprilie 2010.

Pe baza articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tortura şi pedepsele şi tratamentele inumane, Căşuneanu s-a plâns la CEDO de condiţiile de detenţie, în special de faptul că celula a fost supraaglomerată şi de lipsa de igienă, se arată în decizia Curţii.

El a mai susţinut, invocând articolul 8 din Convenţie, care stipulează dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, că autorităţile au dat presei file din dosarul său, în special interceptări ale convorbirilor sale telefonice.

Constatând încălcarea celor două articole invocate, CEDO a decis ca lui Căşuneanu să îi fie plătită suma de 4.000 de euro cu titlul de daune morale.

Decizia a fost luată de o cameră inferioară a CEDO şi nu este definitivă, oricare dintre părţi putând solicita, în termen de trei luni, trimiterea cauzei la Marea Cameră. Un complet de cinci judecători va decide, în acest caz, dacă se impune reexamninarea, caz în care Marea Cameră va da o decizie definitivă. În caz contrar decizia de marţi va deveni definitivă.

La 1 iunie 2012, Costel Căşuneanu a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru cumpărare de influenţă, judecătorii instanţei supreme suspendându-i executarea pedepsei pentru un termen de încercare de şapte ani, după ce a cooperat cu procurorii şi judecătorii, contribuind, prin declaraţiile pe care le-a dat, la aflarea adevărului şi la justa soluţionare a cauzei. Concret, Căşuneanu a demascat limbajul disimulat folosit de Cătălin Voicu în mai multe convorbiri telefonice interceptate.

În rezoluţiile de începere a urmăririi penale şi în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale procurorii au susţinut că, în perioada iulie - septembrie 2009, Cătălin Voicu, "prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator", a primit de la Costel Căşuneanu, în două tranşe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) şi 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Florin Costiniu, preşedintele Secţiei civile-n.r.), în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii comerciale la care omul de afaceri era asociat.

De asemenea, în august 2009, Voicu ar fi pretins şi primit de la Marius Locic suma de 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă poliţişti pentru a-i determina să propună o soluţie favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale.

În aceeaşi cauză, în a doua jumătate a anului 2009, Voicu ar fi cerut unor persoane cu influenţă în sfera politică să îi acorde sprijin politic în ocuparea unei funcţii în Guvern, în schimbul intervenţiilor sale pe lângă magistraţi din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unor hotărâri favorabile în dosare în care respectivele persoane aveau interese.

Florin Costiniu, fost preşedinte al Secţiei civile şi de proprietate intelectuală a instanţei supreme, a fost trimis în judecată pentru complicitate la trafic de influenţă, Costel Căşuneanu, asociat la SC PA&CO Internaţional SRL Bacău, pentru cumpărare de influenţă, iar Marius Locic, administrator al SC Locic Imobiliare SRL, pentru cumpărare de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie.

În 22 aprilie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), vor avea loc pledoariile finale ale părţilor în recursul formulat de atât de inculpaţi, cât şi de procurori, faţă de hotărârea din acest caz luată anul trecut, la 1 iunie, de un complet de trei judecători al aceleiaşi instanţe.