Costul pandemiei şi al războiului: Perturbările lanţurilor de aprovizionare „ustură” la buzunare economiile europene

Problemele legate de lanţurile de aprovizionare generate de pandemia COVID-19 şi de invazia Rusiei în Ucraina ar putea duce la o pierdere de 920 de miliarde de euro la nivelul produsului intern brut (PIB) în întreaga zonă euro, până în 2023, conform unui studiu.

194 afișări
Imaginea articolului Costul pandemiei şi al războiului: Perturbările lanţurilor de aprovizionare „ustură” la buzunare economiile europene

Costul pandemiei şi al războiului: Perturbările lanţurilor de aprovizionare „ustură” la buzunare economiile europene

Publicat cu ocazia reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, raportul Accenture „From Disruption to Reinvention – The future of supply chains în Europe,” explorează trei scenarii posibile pentru modul în care războiul s-a putea desfăşura în cursul anului viitor, simulând impactul fiecărui scenariu asupra zonei euro în ceea ce priveşte costurile şi termenele de redresare.

Potrivit raportului, întreruperea lanţurilor de aprovizionare din cauza pandemiei de COVID-19 a costat economiile din zona euro 112,7 miliarde de euro din PIB în 2021. Înainte de război, lipsa de aprovizionare cu materiale, problemele din logistică şi presiunile inflaţioniste destabilizau revenirea economică în Europa, iar cererea în creştere şi stocarea preventivă au îngreunat lanţurile de aprovizionare.

Invazia Rusiei în Ucraina a agravat situaţia. Spre exemplu, problema deficitului de semiconductori, care trebuia să se rezolve în a două jumătate a anului 2022, se anticipează acum că va persista până în 2023. Un război prelungit ar putea duce la o pierdere suplimentară pentru PIB de până la 318 miliarde de euro în 2022 şi de 602 miliarde de euro în 2023, în timp ce inflaţia ar putea ajunge la 7,8% în 2022, înainte de a scădea în 2023.

„Deşi consensul experţilor este că Europa va evita recesiunea în acest an, combinaţia dintre pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina are potenţialul de a avea un impact semnificativ asupra economiei europene, provocând o încetinire semnificativă a creşterii”, a declarat Jean-Marc Ollagnier, CEO al Accenture în Europa. „Deşi înainte de război se aştepta un fel de normalizare a lanţurilor de aprovizionare în a două jumătate a anului 2022, acum nu ne aşteptăm că acest lucru să se întâmple înainte de 2023, poate chiar nici până în 2024, în funcţie de modul în care evoluează războiul”, a dăugat acesta.

Potrivit raportului, până la 30% din valoarea adăugată totală a zonei euro se bazează pe funcţionarea lanţurilor de aprovizionare transfrontaliere, fie că sursă de intrare, fie că destinaţie de producţie.

Raportul sugerează că este necesară o reinventare a lanţurilor de aprovizionare pentru a aborda o schimbare de paradigmă - lanţurile de aprovizionare au fost concepute în principal pentru a optimiza costurile, în timp ce, în lumea de astăzi, acestea trebuie să fie, de asemenea, mai reziliente şi mai agile pentru a răspunde la incertitudinile tot mai mari în materie de aprovizionare, devenind în acelaşi timp un avantaj competitiv cheie pentru a permite creşterea viitoare.

Lanţurile de aprovizionare trebuie să fie capabile să absoarbă, să se adapteze şi să se refacă în urmă unor perturbări, oricând şi oriunde ar apărea şi să fie centrate pe client şi agile, astfel încât să se poată adapta rapid şi eficient din punct de vedere al costurilor la schimbările cererii. De asemenea, acestea trebuie să sprijine, dacă nu chiar să accelereze, agendele de sustenabilitate ale organizaţiilor.

„Vizibilitatea în cadrul reţelelor de aprovizionare, inclusiv a furnizorilor de nivel 2 şi 3, este esenţială", a declarat Kris Timmermans, care conduce divizia de Supply Chain & Operations a Accenture.

„Companiile trebuie să treacă de la o abordare <just-în-time> la o abordare <just-în-case>, diversificând bazele de aprovizionare, planificând rute de transport alternative, făcând centrele de distribuţie flexibile şi creând stocuri. Acest lucru are un preţ, dar este o <poliţă de asigurare> împotriva şocurilor viitoare. Secretul este investiţia în noi tehnologii pentru a utiliza mai bine datele – de la gemenii digitali şi date analitice la turnurile de control ale lanţurilor de aprovizionare – în cadrul Cloud Continuum, care oferă o putere de calcul imensă într-un mod rentabil, flexibil şi durabil”, a mai spus el.

De asemenea, raportul evidenţiază două provocări mai profunde şi pe termen lung că urmare a pandemiei şi a războiului: securitatea energetică, în condiţiile în care economiile europene trebuie să se ocupe de marea lor dependenţă de aprovizionarea cu petrol şi gaze naturale, accelerând în acelaşi timp reducerea emisiilor nete de CO2 la zero; şi necorelarea talentelor, că urmare a îmbătrânirii populaţiei, a evoluţiei aşteptărilor angajaţilor şi a schimbărilor în cererea de competenţe.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
studiu,
economii,

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici