De ce e important să fii mereu curios? De ce sunt unii oameni mai curioşi decât alţii?

  • Curiozitatea este o forţă motrică fundamentală a învăţării şi evoluţiei umane.
  • Fără curiozitate, omul nu ar fi evoluat niciodată.
  • Pentru că ea ne atrage spre incertitudine şi, în acest fel, ne ajută să înţelegem cum funcţionează lumea.
241 afișări
Imaginea articolului De ce e important să fii mereu curios? De ce sunt unii oameni mai curioşi decât alţii?

"Curiozitatea este forţa motrice din spatele învăţării despre lucrurile din lume", explică Celeste Kidd, cercetător în neuroştiinţe la Universitatea California din Berkeley, conform Focus.

"Este ceea ce ne motivează să cercetăm lucrurile pe care nu le înţelegem, astfel încât să putem învăţa din ele. Ne atrage spre incertitudine şi, în acest fel, ne ajută să învăţăm cum funcţionează lumea".

Cei care sunt curioşi „ştiu că nu ştiu” şi, în acelaşi timp, abia aşteaptă să înţeleagă mai mult, într-un cerc vicios plăcut şi inepuizabil: „Pentru a realiza că experimentezi un anumit grad de incertitudine, trebuie să mesteci măcar puţin dintr-un anumit subiect”, continuă Kidd. În esenţă, este o soluţie evolutivă rafinată pentru a motiva oamenii inteligenţi să continue să-şi extindă cunoştinţele de-a lungul vieţii.

Ce alimentează curiozitatea?

Lucrurile care ne stârnesc curiozitatea par să răspundă unei legi universale privind gradul de incertitudine pe care trebuie să îl provoace.

"Vrem să găsim lucruri de învăţat care să fie puţin mai surprinzătoare şi mai noi decât ceea ce ştim, dar nu prea mult", clarifică Kidd.

Într-un experiment, cercetătorul a testat atenţia copiilor de 7 şi 8 luni cu o serie de stimuli vizuali cu predictibilitate variabilă, cum ar fi camioane de pompieri de jucărie care erau ascunse de un panou doar pentru a reapărea, sau nu, atunci când panoul era ridicat.

În unele cazuri, jucăria era întotdeauna prezentă, în altele reapăruse cu o probabilitate foarte mică, iar în altele cu un nivel intermediar de certitudine.

"Prin intermediul experimentelor de urmărire a ochilor am observat că nou-născuţii sunt cel mai mult interesaţi de evenimentele care sunt doar puţin surprinzătoare în comparaţie cu ceea ce ştiu deja. Ei sunt mai puţin interesaţi de cele care sunt fie prea aşteptate (deoarece nu oferă oportunităţi de a învăţa şi, prin urmare, plictisesc), fie de cele care sunt prea surprinzătoare.

La ce le foloseşte curiozitatea copiilor?

"În principiu, este o strategie utilă pentru a îndepărta mental materialul care este încă departe de ceea ce copilul este pregătit să înveţe. Imaginaţi-vă că trebuie să alegeţi o carte pe care să o citiţi de pe un raft", adaugă Kidd. "Nu aţi dori o carte într-o limbă străină pe care nu o puteţi citi sau despre un subiect cu care nu sunteţi familiarizat: v-ar lipsi cunoştinţele de bază pentru a o înţelege."

Prin urmare, la copii, curiozitatea are rolul de a reduce marja de eroare în predicţiile lor despre cum este lumea. "Oamenii mă întreabă adesea cum să recupereze ca adulţi curiozitatea pe care o aveau în copilărie", glumeşte Kidd. "Nu este un lucru atât de dezirabil. Atât adulţii, cât şi copiii au o curiozitate intensă. Ceea ce se schimbă este focalizarea curiozităţii lor. Copiii ştiu foarte puţin despre lume, aşa că au obiecte de interes foarte difuze: totul este suficient de interesant pentru ei, deoarece nu ştiu foarte multe despre aproape nimic. În schimb, adulţii au avut timp să îşi formeze interese specializate care devin ţinta curiozităţii lor şi tind să fie mai curioşi în legătură cu un grup mai limitat de lucruri decât copiii. Dar nu se ştie dacă intensitatea acestei dorinţe diferă între copii şi adulţi".

Curiozitatea trebuie cultivată mereu

Tocmai pentru că ne specializăm pe măsură ce înaintăm în vârstă, este important să facem un efort pentru a cultiva tipul de curiozitate pe care riscăm să o pierdem, curiozitatea înţeleasă ca entuziasm pentru explorare: putem face acest lucru gustând mâncăruri pe care nu le gătim de obicei, ascultând podcast-uri noi, călătorind, învăţând să punem întrebări oamenilor pe care îi întâlnim. Nu în ultimul rând pentru că un creier curios are beneficii secundare neaşteptate, de exemplu asupra memoriei.

"Când ceva ne stimulează curiozitatea, mobilizează circuitele cerebrale care procesează neurotransmiţătorul dopamină", explică Charan Ranganath, cercetător în neuroştiinţe la Universitatea California din Davis.

"Dopamina are multe funcţii, dar este cea mai importantă pentru că îi stimulează pe oameni să urmărească un scop, fie că este concret, cum ar fi o pizza atunci când le este foame, sau abstract, cum ar fi căutarea de informaţii. Dopamina are un impact asupra atenţiei noastre, astfel încât suntem mai dispuşi să ne concentrăm asupra a ceea ce este relevant.

Un creier curios ajută (şi) memoria

Această moleculă favorizează, de asemenea, capacitatea circuitelor neuronale de a stoca noi informaţii. Aşadar, dacă părţi ale creierului nostru sunt „inundate” cu dopamină şi, în cursul acestui proces, întâlnim ceva fără legătură, este mai probabil să ne formăm noi amintiri şi despre ceea ce am întâlnit.

Practic, un nivel ridicat de curiozitate faţă de un anumit subiect pune creierul într-o stare în care este mai probabil să înveţe şi să reţină informaţii, chiar dacă aceste informaţii nu prezintă un interes sau o importanţă deosebită.

"Acesta este motivul pentru care este atât de eficient ca reţelele de televiziune să plaseze reclame spre sfârşitul filmelor cu suspans: este momentul în care suntem cel mai receptivi la mesajul lor".

Curiozitatea ne face să dorim şi să căutăm mai multe informaţii

Matthias Gruber, cercetător în neuroştiinţe la Universitatea din Cardiff (Marea Britanie), a cerut voluntarilor să îşi evalueze curiozitatea în legătură cu o serie de întrebări de cultură generală şi a analizat activarea creierului lor în timp ce aşteptau 14 secunde un răspuns.

Întrebările au stimulat activitatea în mezencefal şi în nucleul accumbens, aceleaşi zone care se activează atunci când anticipăm recompense în mâncare sau bani.

Numai că, în acest caz, recompensa era cognitivă.

"Cele două zone activate de curiozitate fac parte din circuitul dopaminergic, cunoscut şi sub numele de "sistemul de dorinţă al creierului". Acest termen surprinde foarte bine ceea ce face curiozitatea în creier: ne face să ne dorim mai multe informaţii şi apoi ne ajută să căutăm mai multe informaţii", spune Gruber.

Într-o variantă a experimentului, în timp ce participanţii aşteptau să vadă răspunsul la întrebare, pe ecran a apărut o imagine a unei feţe cu o expresie neutră. În testele ulterioare, s-a văzut că, atunci când oamenii erau foarte interesaţi de răspuns, îşi aminteau mai bine şi acele feţe necunoscute, chiar şi 24 de ore mai târziu. O descoperire care ar putea fi folosită, de exemplu, în educaţie: subiectele stimulante ar putea fi folosite ca instrument pentru a-i face pe oameni să reţină chiar şi o serie întreagă de noţiuni dificile.

De ce sunt unii oameni mai curioşi decât alţii?

"Există o trăsătură de personalitate numită "deschidere către experienţă" care pare să se coreleze cu beneficiile curiozităţii în cercetările noastre. Persoanele cotate cu un nivel ridicat de deschidere tind să fie atrase de lucruri noi şi să aprecieze diversitatea în grupurile şi experienţele lor sociale. Pe scurt, cineva se naşte curios", răspunde Ranganath.

"În schimb, bănuim că anxietatea poate reduce curiozitatea, deşi nu avem încă suficiente dovezi pentru a fi siguri. Dacă eşti anxios, vei avea îndoieli cu privire la capacitatea ta de a face faţă neprevăzutului. De exemplu, unii copii care se confruntă cu o problemă dificilă de matematică ar putea fi împinşi de curiozitate să o rezolve. Alţii ar putea să vadă acea problemă şi să concluzioneze că nu o pot face, iar apoi să devină anxioşi în legătură cu matematica în general.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici