creier

Descoperire surprinzătoare despre boala Parkinson. Ce ar putea explica riscul mai redus observat la fumători

O asociere observată de ani întregi îi intrigă pe cercetători: statistic, fumătorii prezintă un risc mai redus de a dezvolta boala Parkinson decât persoanele care nu au fumat.

De ce ne trezim uneori cu câteva minute înainte să sune alarma. Explicația simplă

Ți s-a întâmplat probabil să deschizi ochii dimineața și să constați că mai sunt doar câteva minute până când trebuie să sune alarma. Uneori chiar te trezești cu câteva secunde înainte de ora stabilită, fără să fi auzit vreun zgomot.

Descoperire uimitoare. Tulburarea obsesiv-compulsivă, Tourette și autismul ar avea rădăcini genetice comune

Cercetătorii au identificat 36 de gene care cresc semnificativ riscul de apariție a tulburării obsesiv-compulsive (TOC) și a tulburărilor cronice de tic, inclusiv sindromul Tourette, într-un studiu care extinde considerabil cunoștințele despre baza genetică a acestor afecțiuni.

Multitaskingul ne păcălește că suntem mai productivi. Ce efect poate avea asupra creierului și organismului

Să răspunzi la e-mailuri în timp ce mănânci, să verifici telefonul în timpul unei alte activități sau să alternezi permanent între mai multe sarcini poate părea o metodă de a câștiga timp. Multitaskingul ar putea avea însă efectul opus asupra creierului.

Grija pentru bani ar putea afecta creierul în timp. Ce se întâmplă după ani de stres financiar

Dificultățile financiare persistente ar putea accelera declinul cognitiv asociat înaintării în vârstă, potrivit unei noi cercetări.

Unii oameni se pot pierde chiar și în propria casă. Ce se întâmplă în creierul lor

Pentru cei mai mulți dintre noi, să ne pierdem înseamnă să luăm o stradă greșită într-un oraș necunoscut. De obicei, un reper familiar este suficient pentru a ne ajuta să revenim pe drumul cel bun. Dar, pentru unii oameni, simțul orientării nu a funcționat niciodată în mod obișnuit.

De ce ni se dilată pupilele când suntem surprinși. Cercetătorii au descoperit ce se întâmplă în creier

Pupilele nu își schimbă dimensiunea doar în funcție de lumina din jur. Un nou studiu arată că dilatarea pupilelor atunci când suntem surprinși poate fi un semnal al unei schimbări importante în activitatea creierului, care ne ajută să renunțăm la așteptările vechi și să învățăm mai repede din ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Creierul are un „buton” care ne împinge spre somn. Cercetătorii au descoperit ce îl activează

Cercetătorii au identificat doi neuroni care controlează nevoia de somn. Descoperirea, publicată în Nature, ar putea ajuta la tratarea tulburărilor de somn.

Concentrează-te pe durere și corpul reacționează diferit. Rezultatul neașteptat al unui studiu

Ideea de a-ți „căli mintea” pentru a trece peste durere sau disconfort este larg răspândită. Un nou studiu sugerează însă că, cel puțin în cazul unor reacții inflamatorii, a acorda atenție senzațiilor transmise de organism ar putea ajuta corpul să își regleze mai bine răspunsul imun.

Depresia, legată de reducerea unei zone-cheie a creierului. Descoperirea ar putea explica legătura cu demența

Depresia este de mult timp asociată cu un risc mai mare de declin cognitiv și de boala Alzheimer, însă mecanismele biologice care leagă cele două afecțiuni nu sunt pe deplin înțelese.

Anestezia cu ketamină produce schimbări surprinzătoare în creier. Efectul apare doar la femele, într-un studiu pe șoareci

Cercetătorii au descoperit un efect neașteptat al anesteziei cu ketamină asupra creierului. Într-un studiu realizat pe șoareci, anestezia a determinat o creștere a plasticității cerebrale și o remodelare a țesutului nervos, însă fenomenul a fost observat doar la femele.

Leguma nr. 1 recomandată de nutriționiști pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor

Doi nutriționiști autorizați au ales legumele cu frunze verzi drept alegerea nr. 1 pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor.

Mâncarea sănătoasă poate îmbunătăți memoria. Studiu: legătura dintre intestin și creier influențează formarea amintirilor

Alimentația nu influențează doar sănătatea fizică, ci ar putea avea un rol direct și în modul în care creierul formează amintiri. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California de Sud (USC) arată că o masă nutritivă activează un mecanism de comunicare între intestin și creier, care stimulează procesele implicate în formarea memoriei.

Oboseala mentală schimbă felul în care luăm decizii. Ce au descoperit cercetătorii

După o zi plină de ședințe, probleme de rezolvat sau grijă pentru copii, chiar și cele mai simple decizii pot părea dificile. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins, citat de Scientific American, arată că oboseala mentală nu ne face doar să ne simțim epuizați.

Creierul tău obosește înainte să-ți dai seama. Greșeala pe care o faci de zeci de ori în fiecare zi

De la serialul pe care îl alegi seara până la telefonul, hainele sau produsele comandate online, numărul uriaș de opțiuni pe care le avem în fiecare zi poate deveni o sursă de stres, scrie AP.

De ce simțim durerea diferit? Cum s-a schimbat în mii de ani modul în care oamenii înțeleg suferința

Durerea este una dintre puținele experiențe pe care le împărtășesc toți oamenii, indiferent de vârstă, cultură sau locul în care trăiesc. Totuși, felul în care o interpretăm și reacționăm la ea s-a schimbat radical de-a lungul istoriei.

Experții au clasificat 400 de profesii după riscul de demență. Rezultatul i-a uimit chiar și pe cercetători

Un studiu Harvard pe 400 de profesii arată cine are cel mai mic risc de Alzheimer. Explicația ține de o singură abilitate, pe care mulți dintre noi au uitat-o din cauza GPS-ului.

Neurochirurg: Creierul reacționează la fel la ciocolată, sex și artă

Un neurochirurg explică, într-un interviu, cum funcționează creierul, ce activează plăcerea și cum ne schimbă tehnologia.

Studiu: Învățarea unei limbi străine ar putea încetini îmbătrânirea creierului cu până la 13 ani

Învățarea unei limbi străine ar putea încetini îmbătrânirea creierului cu până la 13 ani, potrivit unei cercetări.

Un semn ignorat de milioane de oameni este asociat cu un risc cu 37% mai mare de demență

Un nou studiu arată că pierderea auzului netratată este cel mai important factor modificabil de risc pentru demență. Iată ce recomandă cercetătorii.

„Între intestin și creier există un dialog continuu”. Explicațiile unui medic

Intestinul influențează creierul mai mult decât cred mulți oameni, spune un medic italian. Ce arată noile cercetări despre microbiotă.

Ce este „Pinky Time” și poate într-adevăr să îmbunătățească sănătatea creierului?

„Pinky Time” a devenit viral în online ca metodă de prevenire a demenței. Neurologii explică ce spune, de fapt, știința despre acest exercițiu.

„Am murit și am ajuns în Iad timp de 18 zile”. Experiența relatată de o femeie aflată în comă și explicațiile medicilor

O femeie din SUA susține că, în timpul unei come induse medical de 18 zile, a trăit o experiență pe care o descrie drept o călătorie prin Iad și Rai. Medicii explică însă că astfel de relatări sunt încadrate în categoria experiențelor din apropierea morții (Near-Death Experiences - NDE), un fenomen intens studiat, dar încă insuficient înțeles.

Condimentul numărul 1 pentru creier, inimă și intestin. Nutriționiștii îl recomandă zilnic

Îl ai deja în cămară, dar probabil îl folosești greșit. Condimentul care poate ajuta creierul, inima și intestinul. Greșeala pe care mulți o fac când îl consumă, conform nutriționiștilor.

Creierul se poate îmbunătăți și până la 90 de ani. Îmbătrânirea nu înseamnă pierderea ascuțimii mintale

Un nou studiu arată că sănătatea creierului se poate îmbunătăți la orice vârstă, punând sub semnul întrebării convingerea comună că ascuțimea mintală trebuie să scadă pe măsură ce îmbătrânim.

Locul unde se depune grăsimea indică ce calități are creierul tău

Locul în care este distribuită grăsimea în corp, nu doar cantitatea totală, influențează semnificativ și independent structura creierului, funcționarea acestuia și performanța cognitivă la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici. Acest nou studiu a fost publicat în revista Nature Mental Health.

Cofeina afectează somnul mai mult decât se credea, arată un nou studiu

Mulți oameni cred că nu sunt afectați de cafeaua consumată seara, mai ales dacă adorm fără dificultate. Însă un nou studiu sugerează că efectele cofeinei nu se opresc la momentul adormirii. Cercetătorii au descoperit că aceasta poate modifica activitatea creierului în timpul nopții și poate reduce calitatea reală a odihnei.

Creierul tău ia decizii sociale înainte să îți dai seama

De ce alegem să ne apropiem de anumite persoane și nu de altele? O nouă cercetare sugerează că răspunsul apare în creier cu câteva secunde înainte ca noi să facem efectiv o mișcare sau să luăm o decizie conștientă.

Neurocercetătoare: Nu vedem lumea așa cum este, ci așa cum suntem noi

Mulți oameni cred că realitatea este percepută la fel de toată lumea. O specialistă în neuroștiințe susține însă că lucrurile stau diferit. Potrivit acesteia, fiecare persoană interpretează lumea prin propriile experiențe, emoții și amintiri.

Un singur fruct susține sănătatea inimii, creierului și intestinului. Nutriționiștii îl recomandă zilnic

Strugurii sunt fructul numărul unu recomandat de nutriționiști pentru sănătatea inimii, creierului și intestinului. Un studiu publicat în Journal of Agriculture and Food Chemistry susține că strugurii merită statutul de superaliment, datorită conținutului ridicat de polifenoli cu proprietăți antiinflamatorii și antioxidante.

Studiu. Dieta keto ar putea proteja creierul împotriva unor boli neurodegenerative

Un studiu arată că dieta keto ar putea ajuta la protejarea creierului împotriva unor boli neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson.

Cum reușește creierul să dea sens imaginilor pe care le vedem

Creierul primește permanent un volum uriaș de informații de la ochi, însă nu toți neuronii - celulele nervoase - procesează imaginile în același mod. Un nou studiu explică modul în care aceste celule organizează și selectează informațiile pentru a interpreta ceea ce vedem.

Cele trei vârste ale traumei: când s-a întâmplat contează mai mult decât ce s-a întâmplat

Un studiu publicat în Cell Reports Medicine arată că efectele pe termen lung ale unei traume depind mai degrabă de momentul în care a avut loc, decât de natura acesteia. Descoperirea schimbă fundamental ce știam despre sănătatea mintală.

Cum este afectat creierul tău atunci când devii imigrant. Explicația psihologului

Frica, anxietatea și trauma sunt realități frecvente pentru persoanele care sunt nevoite să își părăsească țara și să înceapă o viață nouă. Dincolo de schimbarea geografică, migrația este un proces profund psihologic, care pune creierul într-o stare constantă de stres și adaptare.

Știința răspunde: Motivul pentru care mama cu doi copii prinde paharul înainte să-l vadă căzând

A doua sarcină nu repetă transformările din prima. Remodelează creierul diferit, iar ceața pe care o simt mamele coexistă cu o îmbunătățire reală pe care scanările abia acum o cartografiază.

Știința a stabilit când ar trebui să iei cele mai importante decizii ale vieții tale

Cercetătorii spun că dimineața este intervalul optim pentru decizii majore. Iată de ce oboseala cognitivă din cursul zilei îți sabotează alegerile.

Un neuroghirurg, convins de existența sufletului în corp după ce a studiat creierele persoanelor pe moarte

Un neurolog susține că știința creierului indică existența unei minți sau a unui suflet imaterial, indicând cazuri precum pacienții cu creier divizat și hidranencefalia.

Mișcarea declanșează un mecanism ascuns de „curățare a creierului”

Știm deja că mișcarea fizică este importantă pentru sănătatea creierului, dar un nou studiu dezvăluie un posibil motiv: aceasta ar putea activa un fel de pompă hidraulică care elimină lichidul din creier.

Căscatul, tipar unic pentru fiecare persoană. Ce se întâmplă în creier când căscăm?

Cercetătorii au descoperit că în timpul căscatului se produc schimbări neașteptate în modul în care circulă un fluid esențial din creier, cel care îl protejează și îl ajută să funcționeze corect.

Cercetătorii au descoperit ce au în comun oamenii care folosesc emoji-uri la mesaje

Un studiu arată că folosirea emoji-urilor la mesaje text este legată de o capacitate neobișnuită de a citi emoțiile.