creier

De la fluturi în stomac la inima frântă. Cum reacționează organismul la îndrăgostire și la pierderea iubirii

Îndrăgostirea produce schimbări importante în creier și în organism, de la accelerarea ritmului cardiac și apariția stării de euforie până la reducerea stresului și consolidarea legăturilor emoționale.

De ce unii oameni rămân lucizi deși au Alzheimer. Cercetătorii au găsit un indiciu surprinzător

Unii oameni au în creier semnele bolii Alzheimer, dar nu fac niciodată demență. Cercetătorii olandezi cred că secretul ar putea fi un grup rar de celule nervoase care nu s-au maturizat complet.

Ce efect pot avea alimentele ultraprocesate asupra creierului. Modificările observate la nivelul vaselor de sânge

Consumul ridicat de alimente ultraprocesate ar putea fi asociat cu modificări ale vaselor de sânge din creier, chiar și în absența simptomelor. Un studiu realizat pe aproape 9.000 de adulți a identificat leziuni care pot fi observate prin RMN înainte ca acestea să afecteze memoria.

Ce este „hang-xiety”. Specialiștii explică legătura dintre alcool, somn și anxietatea de a doua zi

O noapte în care ai consumat alcool poate fi urmată nu doar de dureri de cap și oboseală, ci și de o stare puternică de neliniște, însoțită de întrebări despre ce ai spus sau făcut cu o seară înainte.

Nobelul pentru Medicină recompensează optogenetica. Unul dintre laureați a primit milioane de euro din fonduri europene

Peter Hegemann, Karl Deisseroth și Georg Nagel au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 pentru descoperirile privind canalele ionice controlate de lumină și dezvoltarea optogeneticii, o tehnologie care a schimbat radical modul în care poate fi studiat creierul.

Cât de repede îmbătrânești? Răspunsul ar putea fi în vocea ta

Felul în care vorbești ar putea spune mai mult decât crezi despre creierul tău. Un „ceas vocal” îți ghicește vârsta după voce, iar diferențele i-au surprins pe cercetători.

30 de minute pe săptămână. Obiceiul care schimbă felul în care funcționează creierul

O analiză a cercetătorilor de la Cambridge arată că cititul de plăcere ar fi legat de un risc mai mic de declin cognitiv și de demență.

Anestezia generală și misterul conștiinței. Ce se întâmplă în creier atunci când „se stinge” conștiența

Anestezia generală este folosită în sute de milioane de intervenții chirurgicale în fiecare an, însă mecanismul exact prin care aceste substanțe provoacă pierderea conștienței nu este încă pe deplin înțeles. Cercetările recente arată că anestezicele afectează modul în care diferite regiuni ale creierului comunică între ele și oferă noi indicii despre natura conștiinței.

De ce pare că timpul trece tot mai repede pe măsură ce îmbătrânim. Sfaturile unui cercetător de origine română

„Parcă ieri era luni” sau „nu-mi vine să cred cât de repede a trecut timpul” sunt senzații pe care mulți oameni le au pe măsură ce înaintează în vârstă. Ceasul nu se schimbă, însă felul în care creierul percepe și își amintește trecerea timpului se poate modifica. Cercetătorii au mai multe explicații pentru motivul pentru care anii par să zboare odată cu înaintarea în vârstă.

Încă un factor de risc pentru apariția anxietății: zahărul consumat în copilărie

Expunerea mai redusă la zahăr în timpul sarcinii și în primii doi ani de viață a fost asociată cu un risc mai mic de apariție a anxietății la maturitate, potrivit unui studiu realizat pe datele a peste 45.000 de persoane din Marea Britanie.

Mirosul de cafea poate schimba starea de spirit înainte de prima înghițitură. Ce au descoperit cercetătorii

Mirosul cafelei ar putea influența starea de spirit chiar înainte ca prima înghițitură să ajungă în organism.

Descoperire surprinzătoare despre boala Parkinson. Ce ar putea explica riscul mai redus observat la fumători

O asociere observată de ani întregi îi intrigă pe cercetători: statistic, fumătorii prezintă un risc mai redus de a dezvolta boala Parkinson decât persoanele care nu au fumat.

De ce ne trezim uneori cu câteva minute înainte să sune alarma. Explicația simplă

Ți s-a întâmplat probabil să deschizi ochii dimineața și să constați că mai sunt doar câteva minute până când trebuie să sune alarma. Uneori chiar te trezești cu câteva secunde înainte de ora stabilită, fără să fi auzit vreun zgomot.

Descoperire uimitoare. Tulburarea obsesiv-compulsivă, Tourette și autismul ar avea rădăcini genetice comune

Cercetătorii au identificat 36 de gene care cresc semnificativ riscul de apariție a tulburării obsesiv-compulsive (TOC) și a tulburărilor cronice de tic, inclusiv sindromul Tourette, într-un studiu care extinde considerabil cunoștințele despre baza genetică a acestor afecțiuni.

Multitaskingul ne păcălește că suntem mai productivi. Ce efect poate avea asupra creierului și organismului

Să răspunzi la e-mailuri în timp ce mănânci, să verifici telefonul în timpul unei alte activități sau să alternezi permanent între mai multe sarcini poate părea o metodă de a câștiga timp. Multitaskingul ar putea avea însă efectul opus asupra creierului.

Grija pentru bani ar putea afecta creierul în timp. Ce se întâmplă după ani de stres financiar

Dificultățile financiare persistente ar putea accelera declinul cognitiv asociat înaintării în vârstă, potrivit unei noi cercetări.

Unii oameni se pot pierde chiar și în propria casă. Ce se întâmplă în creierul lor

Pentru cei mai mulți dintre noi, să ne pierdem înseamnă să luăm o stradă greșită într-un oraș necunoscut. De obicei, un reper familiar este suficient pentru a ne ajuta să revenim pe drumul cel bun. Dar, pentru unii oameni, simțul orientării nu a funcționat niciodată în mod obișnuit.

De ce ni se dilată pupilele când suntem surprinși. Cercetătorii au descoperit ce se întâmplă în creier

Pupilele nu își schimbă dimensiunea doar în funcție de lumina din jur. Un nou studiu arată că dilatarea pupilelor atunci când suntem surprinși poate fi un semnal al unei schimbări importante în activitatea creierului, care ne ajută să renunțăm la așteptările vechi și să învățăm mai repede din ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Creierul are un „buton” care ne împinge spre somn. Cercetătorii au descoperit ce îl activează

Cercetătorii au identificat doi neuroni care controlează nevoia de somn. Descoperirea, publicată în Nature, ar putea ajuta la tratarea tulburărilor de somn.

Concentrează-te pe durere și corpul reacționează diferit. Rezultatul neașteptat al unui studiu

Ideea de a-ți „căli mintea” pentru a trece peste durere sau disconfort este larg răspândită. Un nou studiu sugerează însă că, cel puțin în cazul unor reacții inflamatorii, a acorda atenție senzațiilor transmise de organism ar putea ajuta corpul să își regleze mai bine răspunsul imun.

Depresia, legată de reducerea unei zone-cheie a creierului. Descoperirea ar putea explica legătura cu demența

Depresia este de mult timp asociată cu un risc mai mare de declin cognitiv și de boala Alzheimer, însă mecanismele biologice care leagă cele două afecțiuni nu sunt pe deplin înțelese.

Anestezia cu ketamină produce schimbări surprinzătoare în creier. Efectul apare doar la femele, într-un studiu pe șoareci

Cercetătorii au descoperit un efect neașteptat al anesteziei cu ketamină asupra creierului. Într-un studiu realizat pe șoareci, anestezia a determinat o creștere a plasticității cerebrale și o remodelare a țesutului nervos, însă fenomenul a fost observat doar la femele.

Leguma nr. 1 recomandată de nutriționiști pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor

Doi nutriționiști autorizați au ales legumele cu frunze verzi drept alegerea nr. 1 pentru sănătatea creierului, inimii și intestinelor.

Mâncarea sănătoasă poate îmbunătăți memoria. Studiu: legătura dintre intestin și creier influențează formarea amintirilor

Alimentația nu influențează doar sănătatea fizică, ci ar putea avea un rol direct și în modul în care creierul formează amintiri. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California de Sud (USC) arată că o masă nutritivă activează un mecanism de comunicare între intestin și creier, care stimulează procesele implicate în formarea memoriei.

Oboseala mentală schimbă felul în care luăm decizii. Ce au descoperit cercetătorii

După o zi plină de ședințe, probleme de rezolvat sau grijă pentru copii, chiar și cele mai simple decizii pot părea dificile. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins, citat de Scientific American, arată că oboseala mentală nu ne face doar să ne simțim epuizați.

Creierul tău obosește înainte să-ți dai seama. Greșeala pe care o faci de zeci de ori în fiecare zi

De la serialul pe care îl alegi seara până la telefonul, hainele sau produsele comandate online, numărul uriaș de opțiuni pe care le avem în fiecare zi poate deveni o sursă de stres, scrie AP.

De ce simțim durerea diferit? Cum s-a schimbat în mii de ani modul în care oamenii înțeleg suferința

Durerea este una dintre puținele experiențe pe care le împărtășesc toți oamenii, indiferent de vârstă, cultură sau locul în care trăiesc. Totuși, felul în care o interpretăm și reacționăm la ea s-a schimbat radical de-a lungul istoriei.

Experții au clasificat 400 de profesii după riscul de demență. Rezultatul i-a uimit chiar și pe cercetători

Un studiu Harvard pe 400 de profesii arată cine are cel mai mic risc de Alzheimer. Explicația ține de o singură abilitate, pe care mulți dintre noi au uitat-o din cauza GPS-ului.

Neurochirurg: Creierul reacționează la fel la ciocolată, sex și artă

Un neurochirurg explică, într-un interviu, cum funcționează creierul, ce activează plăcerea și cum ne schimbă tehnologia.

Studiu: Învățarea unei limbi străine ar putea încetini îmbătrânirea creierului cu până la 13 ani

Învățarea unei limbi străine ar putea încetini îmbătrânirea creierului cu până la 13 ani, potrivit unei cercetări.

Un semn ignorat de milioane de oameni este asociat cu un risc cu 37% mai mare de demență

Un nou studiu arată că pierderea auzului netratată este cel mai important factor modificabil de risc pentru demență. Iată ce recomandă cercetătorii.

„Între intestin și creier există un dialog continuu”. Explicațiile unui medic

Intestinul influențează creierul mai mult decât cred mulți oameni, spune un medic italian. Ce arată noile cercetări despre microbiotă.

Ce este „Pinky Time” și poate într-adevăr să îmbunătățească sănătatea creierului?

„Pinky Time” a devenit viral în online ca metodă de prevenire a demenței. Neurologii explică ce spune, de fapt, știința despre acest exercițiu.

„Am murit și am ajuns în Iad timp de 18 zile”. Experiența relatată de o femeie aflată în comă și explicațiile medicilor

O femeie din SUA susține că, în timpul unei come induse medical de 18 zile, a trăit o experiență pe care o descrie drept o călătorie prin Iad și Rai. Medicii explică însă că astfel de relatări sunt încadrate în categoria experiențelor din apropierea morții (Near-Death Experiences - NDE), un fenomen intens studiat, dar încă insuficient înțeles.

Condimentul numărul 1 pentru creier, inimă și intestin. Nutriționiștii îl recomandă zilnic

Îl ai deja în cămară, dar probabil îl folosești greșit. Condimentul care poate ajuta creierul, inima și intestinul. Greșeala pe care mulți o fac când îl consumă, conform nutriționiștilor.

Creierul se poate îmbunătăți și până la 90 de ani. Îmbătrânirea nu înseamnă pierderea ascuțimii mintale

Un nou studiu arată că sănătatea creierului se poate îmbunătăți la orice vârstă, punând sub semnul întrebării convingerea comună că ascuțimea mintală trebuie să scadă pe măsură ce îmbătrânim.

Locul unde se depune grăsimea indică ce calități are creierul tău

Locul în care este distribuită grăsimea în corp, nu doar cantitatea totală, influențează semnificativ și independent structura creierului, funcționarea acestuia și performanța cognitivă la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici. Acest nou studiu a fost publicat în revista Nature Mental Health.

Cofeina afectează somnul mai mult decât se credea, arată un nou studiu

Mulți oameni cred că nu sunt afectați de cafeaua consumată seara, mai ales dacă adorm fără dificultate. Însă un nou studiu sugerează că efectele cofeinei nu se opresc la momentul adormirii. Cercetătorii au descoperit că aceasta poate modifica activitatea creierului în timpul nopții și poate reduce calitatea reală a odihnei.

Creierul tău ia decizii sociale înainte să îți dai seama

De ce alegem să ne apropiem de anumite persoane și nu de altele? O nouă cercetare sugerează că răspunsul apare în creier cu câteva secunde înainte ca noi să facem efectiv o mișcare sau să luăm o decizie conștientă.

Neurocercetătoare: Nu vedem lumea așa cum este, ci așa cum suntem noi

Mulți oameni cred că realitatea este percepută la fel de toată lumea. O specialistă în neuroștiințe susține însă că lucrurile stau diferit. Potrivit acesteia, fiecare persoană interpretează lumea prin propriile experiențe, emoții și amintiri.