„Descurcaţi-vă, dacă aţi vrut la facultate!”. Anchetă la Facultatea de Litere după ce Adriana Săftoiu a acuzat discriminarea a trei studente nevăzătoare

Facultatea de Litere din Bucureşti a demarat o anchetă internă după ce deputatul PNL Adriana Săftoiu a povestit, pe Facebook, cum trei studente nevăzătoare au fost discriminate. Rectorul Facultăţii susţine, în replică, într-un comunicat, că studentele nu s-au adresat conducerii cu aceste plângeri.

4287 afişări
Imaginea articolului „Descurcaţi-vă, dacă aţi vrut la facultate!”. Anchetă la Facultatea de Litere după ce Adriana Săftoiu a acuzat discriminarea a trei studente nevăzătoare

“Descurcaţi-vă, dacă aţi vrut la facultate!”. Anchetă la Facultatea de Litere după ce Adriana Săftoiu a acuzat discriminarea a trei studente nevăzătoare

Deputatul PNL Adriana Săftoiu a povestit, pe pagina sa de Facebook, cazul a trei studente nevăzătoare de la Facultatea de Litere din Capitală, care ar fi fost discriminate, acestea neavând posibilitatea tehnică de a înregistra cursurile şi nici un suport electronic adecvat, sălile nu sunt marcate în sistem Braille, parlamentarul mărturisind că acestea "bâjbâie pe holuri".

“Descurcaţi-vă, dacă aţi vrut la facultate!”. Scurt şi dur, acesta e îndemnul pe care îl primesc trei studente nevăzătoare, care au avut curajul să creadă că se poate. Să creadă că trâmbiţata accesbilizare nu e un moft pentru instituţiile statului român. Mariana, nevăzătoare, anul II, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere. Mădălina, nevăzătoare, “albinoasă”, anul II, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere. Maria, romă, nevăzătoare, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi Străine. Am discutat cu toate trei, cu un sentiment acut de ruşine faţă de ceea ce li se întâmplă: dispreţ, discriminare, lipsă de umanitate. Le e greu să ţină pasul la cursuri, fără minimum de facilităţi care, peste tot în lume, nu sunt o pomană, ci instrumente fireşti. Faptul că sunt oarbe are un amar avantaj: nu-şi pot vedea persecutorii.

Nu li se permite să înregistreze cursurile, ca să poată ulterior să le transcrie folosind tehnologia asistivă. Nu au suport electronic pentru cursuri, ca să le poată folosi pe laptopurile adaptate dizabilităţii lor. Cum nimeresc sala de curs? Nici o încăpere nu e marcată în sistem Braille. Bîjbîie pe holuri, sperând să găsească pe cineva care să nu facă mişto de ele. Sunt fericite când găsesc o secretară dispusă să le citească orarul de la avizier. Sunt fericite când găsesc un profesor dispus să le sprijine cu suport audio pentru cursuri. Examenele sunt dificile, pentru că nu li se acordă acea oră în plus: pentru ele timpul se măsoară diferit atunci când trebuie să înţeleagă cerinţa si să scrie lucrarea. Rar au posibilitatea să susţină oral examenele. Mult mai rar capătă un profesor de sprijin.

Maria a plecat de acasă - dintr-o familie cu 12 copii, cu o mamă care a fost încarcerată pentru aproximativ un an, crescuţi de sora cea mare - pentru că a vrut să înveţe, să aibă o meserie. Familia o acuză că s-a “românizat” alegând să termine liceul şi să meargă la facultate. Cu cei 1700 de ron pe care îi primeşte de la stat îşi plăteşte chiria, cărţile de care are nevoie si continuă să se ducă la cursuri, chiar dacă are momente când îi vine să renunţe la tot.

Mădălina, “albinoasa”, îmi mărturiseşte că a vrut să se facă actriţă. O doamnă profesoară i-a spus, când s-a prezentat la examen: “Tu nu vezi cât de sinistru arăţi?” În liceu, a stat singură în bancă. Nimeni nu şi-a dorit-o alături. Mama ei vrea să adauge câteva detalii, dar Mădălina o întrerupe. “Nici nu contează cum eram tratată, eram mulţumită că profesorii mă făceau să înţeleg materia”. În schimb, problemele cu care se confruntă ca studentă au adus-o într-o situaţie extrem de problematică. S-a înscris şi ea pe lista celor obligaţi să renunţe.

Mariana, nevăzătoare din naştere, tonică şi decisă să confrunte sistemul care le sfidează. Anul trecut a fost împinsă pe scări şi a căzut de la etajul întâi. Nu durerea fizică, ci rănile sufleteşti au ţinut-o în casă o lună. A avut puterea să se întoarcă la facultate. Mi-a prezentat cu încredere şi optimism soluţiile care le-ar ajuta pe ele, nevăzătoare, să facă faţă cerinţelor. Speră că le pot ajuta. Doar am o funcţie de demnitate în Stat! Nu ştie şi nu-i spun că doar azi am primit un aviz negativ de la Guvern pentru o lege care vizează persoanele cu deficienţe de auz. Ce să-i spun Marianei? Că personaje în funcţii de decizie, plătite din bani publici, n-au nici timp, nici chef să se aplece asupra suferinţelor lor, să le ofere ceea ce li se cuvine? Să le spun că ele, “văzătoarele” abuzurilor la care sunt zilnic supuse, trăiesc într-o ţară de orbi…", a scris Adriana Săftoiu, pe Facebook.

Conducerea Facultăţii de Litere a reacţionat, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, decanul precizând că a fost demarată o anchetă internă în acest caz şi că studentele respective nu s-au adresat cu nicio astfel de plângere.

"D-na senator a făcut această postare, fără să aibă consultare cu vreun reprezentant al facultăţii. Studentele menţionate de dumneaei nu s-au adresat nici ele conducerii facultăţii, pentru a semnala ceea ce descrie d-na senator în postarea sa. În cursul zilei de 12 iunie, conducerea facultăţii a avut discuţii cu studentele menţionate mai sus. Aceste discuţii au însemnat începutul unei anchete interne. În calitate de profesor al facultăţii, decanul le-a solicitat, în primul rînd, celor două studente să precizeze dacă au nemulţumiri faţă de modul în care au fost tratate la examenul la care decanul era titular de curs. A rezultat că studentele nu aveau nemulţumiri faţă de acest curs şi examenul aferent", transmite Decanul Facultăţii de Litere, Emil Ionescu.

Potrivit acestuia, studenta „Mariana” a fost asistată la examen şi a avut examinare separată, iar cealaltă studentă, „Mădălina”, nu s-a declarat nevăzătoare, dar nici ea nu s-a declarat discriminată la examenul decanului.

"Pe de altă parte, studenta Mădălina a declarat că profesoara care s-a referit ofensator a fizicul ei nu face parte din Facultatea de Litere. Mădălina a descris două situaţii în care a avut dificultăţi la două examene din această sesiune. Mădălina a precizat că în cele din urmă, prin explicaţiile date profesorilor, cu privire la starea vederii sale, dificultăţile au fost depăşite. De menţionat că Mădălina nu este cunoscută ca nevăzătoare. Ea ne-a declarat că vederea i se degradează rapid.Vom continua cercetările pe această temă.Conducerea Facultăţii de Litere îşi exprimă totalul angajament în rezolvarea problemelor cu care se pot confrunta nu doar cele două studente, ci orice student cu probleme de sănătate", potrivit sursei citate.

Adriana Săftoiu a catalogat reacţia conducerii Facultăţii de Litere ca tardivă, precizând că a povestit doar câteva crâmpeie din experienţa a trei studente nevăzătoare.

"Domnul decan ţine să informeze opinia publică despre faptul că le-a contactat pe cele trei studente. E un demers salutar, chiar dacă vine după doi ani. Firesc ar fi fost să se intereseze în urmă cu doi ani dacă tinerelor nevăzătoare li s-au acordat toate facilităţile pentru a studia şi a-şi susţine examenele, conform Legii 448/2006, care obligă instituţiile de învăţământ să ia toate măsurile legate de accesibilizare.
Domnul decan anunţă opinia publică despre faptul că va întreprinde o… anchetă internă. Nu cred că e nevoie de o anchetă internă ca să constaţi că, având persoane cu dizabilităţi de vedere, sălile de curs (inclusiv birourile decanatului) nu sunt semnalizate în sistem Braille. Nu e nevoie de tevatura unei anchete interne să constaţi că majoritatea profesorilor nu acceptă, la cursuri sau la examene, folosirea tehnologiei asistive, respectiv folosirea computerelor personale cu sinteză vocală ori a înregistrării audio pentru notiţe. Consecinţa celor mai sus subliniate se vede în rezultatele lor la examene - sub nivelul lor de pregătire şi de dăruire, cu multe examene neluate, inclusiv din pricina refuzului de a li se aloca un profesor de sprijin", scrie deputatul PNL, pe Facebook.

Adriana Săftoiu îi transmite decanului Facultăţii de Litere Bucureşti şi că o studentă nevăzătoare a fost împinsă pe scări în incinta facultăţii, "ceea ce a dus la o lună de absenţe şi la consecinţe greu de reparat în plan psihologic".

"În schimb, domnul decan se scoate grăbit din cauză, explicând, în acelaşi comunicat, că la cursurile domniei sale nu au existat acte de discriminare. Nici nu l-am acuzat de aşa ceva. Îi reproşez indiferenţa faţă de problematica studenţilor cu dizabilităţi în cadrul facultăţii pe care o păstoreşte. E suficient să fi existat un singur caz de discriminare ca să se autosesizeze. (Detaliile, cum ar fi faptul că studentele nevăzătoare nu pot folosi liftul fiindcă acesta e alocat exclusiv profesorilor, nici nu mai contează).

Domnul decan spune că tânăra pe care am numit-o “Mădălina” nu a confirmat că vreun profesor din cadrul facultăţii i-ar fi făcut vreo remarcă necuvincioasă în legătură cu aspectul ei fizic. Nici eu nu am spus asta. Am vorbit despre experienţa ei, atunci când a optat pentru teatru, deşi există şi în Facultatea de Litere ceva nuanţe. Atent la detalii, domnul decan remarcă faptul că “Mădălina” nu e total nevăzătoare. Foarte corect: vederea i-a scăzut în ultimul an, de la 12-15 spre 7 la sută!

E decizia studentelor să clarifice tot ce mi-au spus mie cu decanatul facultăţii.

Domnul decan pare deranjat de faptul că studentele au ajuns cu aceste plângeri la mine (prin intermediul Fundaţiei Light into Europe), care as putea folosi tema drept “capital politic”. Aceasta să fie ultima angoasă a domnului decan. Nu e prima oară când mă întâlnesc cu persoane cu dizabilităţi, încercând să le sprijin în demersul lor de a li se respecta drepturile. Nu e prima oară şi nici ultima când vorbesc public despre încălcarea drepturilor acestor persoane. Iar de fiecare dată o fac în calitatea de deputat, nu senator, membru al Comisiei pentru drepturile omului. Sunt foarte multe cazuri pe care le-am adus în atenţia colegilor din Comisie, mulţi din cei care au solicitat sprijinul Comisie fiind prezenţi la sedinţele noastre. E datoria mea, a colegilor mei, asa cum datoria domnului decan este să îndrepte ceea ce nu funcţionează, conform legilor în vigoare.

Misiunea noastră comună, a domnului decan şi a mea, trebuie să fie, călcând peste orgolii, încurajarea tinerilor cu dizabilităţi de a se înscrie în învăţământul superior.

Îmi permit, de aceea, să-i ilustrez domnului decan cum respectă alte universităţi de prestigiu drepturile studenţilor cu dizabilităţi, postând câteva imagini cu accesiblizarea sălilor in sistem Braille de la Universitatea de Vest din Timisoara", povesteşte parlamentarul.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici