Discriminarea, invocată de magistraţi în obţinerea de drepturi

Magistraţii în acţiunile împotriva statului invocă discriminarea în obţinerea de drepturi, de la spor neuropsihic, de calculator, confidenţialitate sau periculozitate, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public fiind aproape bulversate de cererile de plată certificate prin hotărâri irevocabile.

380 afișări
Imaginea articolului Discriminarea, invocată de magistraţi în obţinerea de drepturi

Discriminarea, invocată de magistraţi în obţinerea de drepturi

Discriminarea s-a certificat, pentru prima dată, de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În baza deciziei CNCD, unii magistraţi au declaşat acţiuni la colegii lor judecători, iar instanţele au admis. Ulterior, pe bandă rulantă, astfel de acţiuni - făcute în numele asociaţiilor de magistraţi, care au proliferat din 2005 - au fost admise, iar statul este şi acum bun de plată.

Dincolo de incoerenţa legislativă, roba de judecător n-are nimic de-a face cu cerşeala la colegi pentru rotunjirea veniturilor, iar a executa statul dând onorariu executorului judecătoresc aproximativ aceeaşi sumă revendicată deja frizează ridicolul.

În "considerarea egalităţii de drepturi şi obligaţii", magistraţii au declanşat acţiuni în instanţă de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv recunoaşterii gradului profesional de judecător de tribunal, respectiv, de curte de apel.

Au fost formulate acţiuni de procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Solicitarea recunoaşterii gradului profesional de judecător de tribunal, respectiv, de curte de apel, este motivată de îndeplinirea condiţiei vechimii de 5, respectiv, 6 ani în funcţia de judecător, potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, precum şi celelalte criterii prevăzute de lege pentru recunoaşterea gradului profesional.

Totodată, în susţinerea cererilor formulate, magistraţii au invocat decizii al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care au fost anulate Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cererile de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulate de procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv de către procurori de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

"Soluţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - împotriva acestor hotărâri au formulat recursuri toţi procurorii vizaţi de respectivele hotărâri, iar soluţiile date în cauzele soluţionate până în prezent de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, au fost de admitere a recursurilor, anulare a hotărârilor atacate, cu consecinţa admiterii cererilor recurenţilor de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", spun magistraţii

În motivarea soluţiilor Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut, în esenţă, că reclamanţii nu au solicitat promovarea la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ci recunoaşterea gradului profesional corespunzător acestui Parchet, iar prin hotărârea CSM s-ar fi făcut confuzie între efectele instituţiei promovării procurorilor şi cele ale instituţiei numirii acestora;

Instanţa supremă a reţinut că nerecunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului instanţei supreme ar echivala, în fapt, cu o nerecunoaştere a competenţei ce revine procurorilor DIICOT în exercitarea atribuţiilor specifice acestei structuri din cadrul Parchetului ICCJ.

CSM susţine că discriminarea este produsă în raport de ceilalţi procurori şi de toţi judecătorii - în materia pomovării magistraţilor -, arătând că regula o constituie concursul organizat la nivel naţional, regulă care nu cunoaşte nicio derogare, iar excepţiile trebuie să fie exprese, nu deduse indirect şi forţat.

CSM subliniază faptul că prelevarea procurorilor DNA şi DIICOT de alte dispoziţii legale, vizând caracterul special al structurii din care fac parte (dispoziţii care nu prevăd înlăturarea obligaţiei de participare la concursul naţional pentru obţinerea gradului profesional), pentru înlăturarea regulii imperative a concursului, reprezintă o fraudă la lege tipică.

Pornind de la principiul constituţional al egalităţii în drepturi, care se traduce prin reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate în situaţii juridice similare, Curtea Constituţională, prin decizia 866/2006, a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea 303/2004, în ce priveşte cerinţa îndeplinirii funcţiei de judecător în ultimii doi ani prealabili promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reţinând că aceste dispoziţii nu ţin seama de statutul de magistrat al procurorilor şi încalcă principiul egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Crearea jurisprudenţială a unei căi lăturalnice pentru anumiţi procurori pentru a accede în gradul cel mai înalt şi, posibil "omisso medio", prin eludarea concursurilor la care judecătorii şi ceilalţi procurori sunt supuşi, contravine dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului 137 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, susţine CSM.

Printr-un simplu interviu susţinut pentru numirea la DNA şi DIICOT, fără criterii prestabilite şi ignorarea Consiliului Superior al Magistraturii, eludând trei concursuri de promovare, un procuror cu grad de parchet de judecătorie, cu 6 ani vechime în funcţie, obţine grad corespunzător Parchetului Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie.

În ciuda susţinerilor CSM, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contenciso administrativ a admis pe bandă cererile procurorilor DNA, DIICOT şi a altor magistraţi.

Aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, discriminarea se traduce prin reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic diferit unor subiecte de drept aflate în situaţii juridice similare. Ori, în mod constant Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererile judecătorilor şi procurorilor care nu îndeplineau condiţiile legale pentru recunoaşterea gradului profesional superior.

Consiliul Superior al Magistraturii a respins, ca neîntemeiate, solicitările similare formulate de mai mulţi judecători, de recunoaştere a gradului profesional de judecător de tribunal, respectiv de curte de apel, însă instanţa supremă respinge argumentele CSM în acsete cazuri de recunoaşterea gradului profesional, promovând pur şi simplu, fără examen, magistraţi.

Efecte sunt şi de ordin financiar, pentru că promovarea înseamnă automat majorarea salariului şi a sporurilor, obţinute în baza discriminărilor invocate.

Pe de altă parte, nu numai magistraţii sunt cei care reclamă drepturi salariale, ci şi angajaţi ai personalului auxiliar.

De exemplu, anul trecut, aproximativ 2.000 de procese au fost deschise Ministerului Public. Un număr de 187 de angajaţi au dat în judecată Ministerul Public şi au cerut acordarea sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică prevăzut de Legea 50/1996, iar şase angajaţi au câştigat acordarea diferenţelor de salarizare a funcţionarilor publici din teritoriu faţă de funcţionarii publici din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pe de altă parte, 38 de angajaţi ai Parchetului au obţinut sporul de confidenţialitate, iar alţi şase au dat în judecată instituţia pentru a obţine sporul de periculozitate, arată Ministerul Public.

Alţi angajaţi şi-au dai instituţia în judecată pentru plata "sporului pentru şedinţele de faliment" şi pentru "sporului de urmărire penală".

Sporul de calculator reclamat a fost câştigat de doi angajaţi, alţi 27 pierzând procesul, adaugă Ministerul Public.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a făcut apel la magistraţi să-şi tempereze acţiunile împotriva Ministerului, instanţele oblige Ministerul Finanţelor să aloce fondurile pentru plata sumelor cerute de judecători şi procurori în procese.

"Ţinând seama de faptul că Ministerului Economiei şi Finanţelor îi incumbă, potrivit art.19 din Legea 500/2002, obligaţia întocmirii proiectelor legilor bugetare anuale pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite, iar în lipsa alocării unor fonduri pentru achitarea sumelor solicitate, cu ocazia rectificării bugetare, pârâtul Ministerul Justiţiei s-ar afla în imposibilitatea respectării hotărârii judecătoreşti, instanţa va obliga pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor să aloce fondurile necesare plăţii sumelor stabilite prin prezenta hotărâre", se arată în motivarea deciziei privind-o pe Maria Huza - fost membru al CSM, magistrat pensionat - în care Curtea de Apel Bucureşti acordă "plata către reclamantă a sporului de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, din indemnizaţia brută lunară pentru perioada aprilie 2005 - 1 februarie 2006, actualizată cu indicele de inflaţiei de la data naşterii dreptului până la plata efectivă a acestuia".

(Material realizat de Lucia Efrim şi Irina Dârlea; toto@mediafax.ro, irina.darlea@mediafax.ro)

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici