DNA: Raportul MCV reconfirmă calitatea activităţii anticorupţie

Raportul MCV dat publicităţii miercuri reconfirmă calitatea activităţii desfăşurate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi subliniază sporirea încrederii publice în această instituţie, remarcând însă, totodată, creşterea numărului cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor, consideră DNA.

Urmărește
206 afișări
Imaginea articolului DNA: Raportul MCV reconfirmă calitatea activităţii anticorupţie

DNA: Raportul MCV reconfirmă calitatea activităţii anticorupţie (Imagine: Liviu Adascalitei/ Mediafax Foto)

"Raportul Comisei Europene reconfirmă calitatea activităţii desfăşurate de DNA, remarcă diversitatea investigaţiilor de corupţie desfăşurate în anul 2014, la toate nivelurile funcţiei publice şi implicând persoane publice din diferite partide politice şi subliniază sporirea încrederii publice tradusă într-un număr tot mai mare de sesizări primite de la cetăţeni", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de DNA.

Potrivit unităţii de parchet, în raport se consemnează că în dosarele instrumentate de DNA au fost trimise în judecată peste 1.000 de persoane, între care opt parlamentari, doi prefecţi şi şapte preşedinţi de consilii judeţene. Totodată, este menţionată o creştere a numărului cazurilor de corupţie în rândul magistraţilor, adăugând că este "o formă extrem de corozivă de corupţie", mai arată DNA.

Astfel, consemnează Direcţia, au fost trimişi în judecată 23 de judecători şi 12 procurori, dintre care şase cu funcţii de conducere. Referitor la aceste ultime cifre, DNA este de părere că raportul insistă că nu reflectă o creştere a corupţiei în magistratură, ci întărirea capacităţii DNA de a identifica asemenea situaţii, precum şi dorinţa cetăţenilor de a se implica în semnalarea lor.

Tendinţa pozitivă, continuă reprezentanţii DNA, s-a menţinut şi în ceea ce priveşte numărul şi funcţiile persoanelor condamnate în cauze de corupţie ale acestei unităţi de parchet. Astfel, între cele peste 1.000 de persoane condamnate în 2014 se află un premier, miniştri, parlamentari, judecători, procurori şi primari, precum şi personalităţi influente din lumea afacerilor, ţine să sublinieze instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi.

"Ca expresie a întăririi încrederii publice în instituţie, la DNA s-au înregistrat aproape 5.000 de cazuri noi, ceea ce reprezintă a creştere accentuată în comparaţie cu anul precedent. DNA a acordat atenţie specială recuperării prejudiciilor în dosarele de corupţie, valoarea banilor şi a bunurilor sechestrate fiind de 200 de milioane de euro, între care 416 terenuri şi 93 de autoturisme. Instanţele au dispus, prin decizii de condamnare definitivă, confiscarea a circa 30 de milioane de euro, precum şi a unui mare număr de bunuri, în timp ce compensaţiile acordate părţilor civile au fost de 274 de milioane euro", se mai arată în comunicat.

Totodată, adaugă DNA, într-o perspectivă mai largă asupra combaterii corupţiei la nivel înalt, raportul notează unele dificultăţi. "Pe de o parte, la solicitările DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, răspunsul Parlamentului a părut arbitrar şi lipsit de criterii obiective. Pe de altă parte, rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătoreşti este estimată la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce face ca sancţiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupţie) să nu îşi recupereze pierderea suferită", spun reprezentaţii instituţiei.

Referitor la cadrul legislativ anticorupţie, Raportul menţionează intrarea în vigoare a noilor coduri, în 2014, a reprezentat o schimbare majoră pentru instituţiile anticorupţie, între care DNA. Reprezentanţii DNA subliniază, în acest context, că au atras atenţia asupra riscurilor că unele prevederi ar putea să afecteze eficienţa investigaţiilor şi au semnalat o serie de aspecte pentru a fi incluse în amendamentele la noilor coduri. "Documentul Comisiei Europene remarcă faptul că prevederea din Codul de procedură penală privind controlul judiciar a fost declarată neconstituţională, aspect sesizat de către DNA. Ca urmare prevederea a fost modificată în sensul introducerii unor limite ale perioadei pe care poate fi luată măsura controlului judiciar", se menţionează în acelaşi comunicat.

DNA ţine să remarce şi faptul că raportul menţionează o bună cooperare a unităţii de parchet cu ICCJ, ANI, CSM, Poliţia şi Ministerul Justiţiei. "Ca un aspect deosebit, experţii comisiei au remarcat şi activitatea serviciilor teritoriale din cadrul DNA. Astfel, ca urmare a unei vizite făcute la Serviciul teritorial Cluj, aceştia au constatat că o echipă mică, formată din 5 procurori, susţinuţi de ofiţerii de poliţie judiciară şi de SRI, a stabilit un parcurs substanţial, constând în cazuri cu un preşedinte de consiliu judeţean, un primar de municipiu, politicieni, persoane cu funcţii cheie în învăţământ şi oameni de afaceri proeminenţi", mai spun reprezentanţii Direcţiei.

Raportul Comisei Europene realizează, în mod periodic, o analiză obiectivă principalelor probleme cu care se confruntă sistemul judiciar român, prin raportare la cele patru criterii stabilite, de comun acord cu autorităţile Statului Român, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici