DOSAR CAROM: Pedepse de peste 60 de ani de închisoare pentru cei 7 inculpaţi. 320 mil. lei confiscaţi

Cei şapte inculpaţi din dosarul Carom au primit în total pedepse de 61 de ani şi cinci luni de închisoare şi nu vor putea să fie acţionari, asociaţi sau administratori de firme pe o perioadă de cinci ani după ce execută pedepsele, iar instanţa a dispus confiscarea sumei de peste 322 milioane de lei.

1748 afişări
Imaginea articolului DOSAR CAROM: Pedepse de peste 60 de ani de închisoare pentru cei 7 inculpaţi. 320 mil. lei confiscaţi

DOSAR CAROM: Pedepse de peste 60 de ani de închisoare pentru cei 7 inculpaţi. 320 mil. lei confiscaţi (Imagine: Shutterstock)

Curtea de Apel Bucureşti a dat, luni, condamnările definitive în dosarul Carom, după un proces de aproape nouă ani. Trimis mai întâi la Tribunalul Bucureşti, în 2006, dosarul, al cărui rechizitoriu a fost întocmit de Alina Bica, a fost soluţionat, în fond, în decembrie 2014.

Ajuns la Curtea de Apel Bucureşti în aprilie 2015, dosarul Carom s-a judecat în apel în opt termene, iar decizia a fost dată miercuri, cei şapte inculpaţi primind în total pedepse de 61 de ani şi cinci luni de închisoare, dintre care peste 58 de ani cu executare şi trei ani cu suspendare.

Inculpaţii nu vor mai avea dreptul, timp de cinci ani după exeuctarea pedepselor, să fie asociaţi, acţionari, administratori sau beneficiari reali în societăţi comercială şi nici nu vor putea fi aleşi în autorităţile publice sau în orice funcţii publice.

De asemenea, instanţa a dispus confiscarea sumei totale de peste 322 de milioane de lei de la inculpaţi şi de la mai multe firme, stabilite ca părţi responsabile civilmente. Judecătorii au menţinut sechestrul asigurător pus de procurori în 2005 şi 2006, dar au extins măsura în cazul mai multor bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti vine cu doar o zi înainte de a se prescrie faptele de care sunt acuzate persoanele implicate în acest dosar.

Omul de afaceri Ovidiu Tender a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare pentru înşelăciune, la şase ani şi nouă luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, la cinci ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi tot la câte cinci ani pentru două fapte de spălare de bani.

Instanţa a aplicat pedeapsa cea mai grea, de şase ani şi nouă luni de închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv cinci ani şi zece luni de închisoare, Ovidiu Tender urmând să execute în total 12 ani şi şapte luni. Din această pedeapsă va fi scăzută perioada în care Tender a fost reţinut şi arestat preventiv, respectiv din 3 martie până în 29 august 2006.

Marian Alexandru Iancu a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru complicitate la înşelăciune, şapte ani pentru instigare la abuz în serviciu, cinci ani pentru o altă faptă de instigare la abuz în serviciu, trei ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi câte cinci ani pentru două fapte de spălare de bani.

La pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, instanţa a adăugat un spor tot de şapte ani, urmând ca Marian Iancu să execute în total 14 ani de închisoare. Din pedeapsă va fi scăzută perioada în care Iancu a fost reţinut şi arestat, respectiv din 4 până în 14 aprilie 2006 şi din 16 mai până în 3 iunie 2006.

Toader Găurean a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi şapte ani şi şase luni pentru spălare de bani. La pedeapsa cea mai grea, instanţa a adăugat un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv doi ani şi patru luni de închisoare, Găurean urmând să execute în total nouă ani şi zece luni de închisoare.

Cicilia Dumitrescu a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru complicitate la înşelăciune, cinci ani pentru abuz în serviciu şi patru ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat. Aceasta urmează să execute şapte ani de închisoare, după ce, la pedeapsa cea mai grea, instanţa a adăugat un spor de doi ani de închisoare.

Marin Badea a primit pedepse de şapte ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi de patru ani şi şase luni pentru constituire a unui grup infracţional organizat. Instanţa a adăugat, la pedeapsa cea mai grea, un spor de un an şi şase luni de închisoare, Marin Badea urmând să execute în total opt ani şi şase luni de închisoare.

În cazul lui Bogdan Sălăjan, instanţa a dispus condamnarea la trei ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, dar a stabilit suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pentru un termen de supraveghere de patru ani. Totodată, Sălăjan a fost obligat de instanţă să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cursul termenului de supraveghere, pe o durată de 120 de zile, în condiţiile care se vor stabili de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

Basaran Kadri Mazhar a primit o pedeapsă de şase ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă promovată de partea civilă SC Carom SA Oneşti, prin lichidatorul judiciar SC Finconta Consulting SRL.

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au mai dispus, prin aceeaşi decizie, confiscarea de la Marian Iancu, Toader Găureanu, Bogdan Sălăjan, Basaran Kadri Mazhar şi de la părţile responsabile civilmente SC BKP Trading Impex SRL şi SC BKP Trust Invest SRL, ambele prin administratori judiciari, suma de 137.442.576,7 lei , "dobândită prin săvârşirea infracţiunilor şi care nu serveşte la despăgubirea persoanei vătămate SC RAFO SA Oneşti, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile aferente calculate potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii".

De asemenea, de la Ovidiu Tender şi de la partea responsabilă civilmente SC Tender SA, de la Marian Iancu şi de la părţile responsabile civilmente SC BKP Trading Impex SRL şi SC BKP Trust Invest SR, precum şi de la Cicilia Dumitrescu şi Marin Badea va fi confiscată suma de 162.993.336,8 lei, "care nu serveşte despăgubirii persoanei vătămate SC Carom SA, la care se adaugă majorările şi penalităţile aferente calculate potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului şi până la data executării integrale a plăţii".

Instanţa a mai dispus confiscarea de la Ovidiu Tender a sumei de 21.697.600 de lei, reprezentând valoarea creanţei dobândite de omul de afaceri faţă de SC Tender SA.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au menţinut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţele procurorului, din 2005 şi 2006, şi au extins măsura asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente, inclusiv asupra conturilor, a dobânzilor aferente sumelor înscrise la credit şi asupra activelor societăţilor comerciale la care inculpaţii şi părţile responsabile civilmente figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi (acţionari) sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii.

Instanţa a desemnat ca organ însărcinat cu punerea în executare efectivă a măsurilor asigurătorii şi a măsurilor de siguranţă dispuse organele de cercetare penală desemnate de procurorul şef al DIICOT, precum şi Administraţia Finanţelor Publice, care vor colabora cu Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Autoritatea Naţională a Vămilor, Garda Financiară, Banca Naţională a României, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Omul de afaceri Ovidiu Tender a fost ridicat de poliţişti de la locuinţa acestuia din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, şi încarcerat la Penitenciarul Timişoara.

Soţia lui Ovidiu Tender a declarat presei că acesta este nevinovat, iar motivul pentru care a fost condamnat are legătură cu faptul că a denunţat-o pe Alina Bica.

"A avut cinci intervenţii pe cord, soţul meu e nevinovat şi a vrut să participe la acest simulacru de proces, fără martori, fără probe, fără experize. Consider că este o mascaradă şi un genocid. O să mă lupt pentru soţul meu, atât aici, cât şi în străinătate. Motivul pentru care a fost condamnat este faptul că a denunţat-o pe Alina Bica. Dacă ar putea să mă aresteze pe mine în locul lui, m-aş duce, pentru că eu sunt sănătoasă, el nu e", a declarat soţia omului de afaceri.

Avocatul lui Ovidiu Tender a declarat că, în continuare, apărarea va încerca să obţină anularea acestei hotărâri.

Întrebat dacă apărarea lui Tender va face o contestaţie şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, avocatul a spus că, pe parcurul judecării cauzei, doi avocaţi din Luxemburg, care au pus concluzii în faţa instanţei, au sesizat cel puţin opt încălcări ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

"Au fost alături de noi, de avocaţii români, doi avocaţi din Luxemburg, care au pus concluzii în faţa acestei instanţe. Au adus la cunoştinţa instanţei că, pe parcursul acestor ore de aşa-zisă judecată, ei au sesizat cel puţin opt încălcări ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Au constatat şi au adus la cunoştinţa instanţei că într-o situaţie mai rea decât România privind condamnările la CEDO nu sunt decât Turcia, Rusia şi Ucraina. Probabil că aceasta este dorinţa, să rămânem în acest lot. Nu înţelegem ce se întâmplă, este o zi neagră", a mai spus avocatul.

Marian Iancu se află în închisoare, după ce a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, în 14 octombrie 2014, la 12 ani de închisoare în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cunoscut ca "Rafo". Procesul a durat în acest caz opt ani.

În dosarul Carom, Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom SA Oneşti şi au prejudiciat-o cu 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003. Înainte de 1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti. Cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex.

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica, care a întocmit rechizitoriul din dosarul Carom, în 2006, a fost trimisă în judecată, în februarie 2015, într-un dosar cunoscut ca "Bica 2", în care este acuzată alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

Fosta şefă a DIICOT este acuzată, printre altele, că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

Potrivit procurorilor DNA, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

Alina Bica a susţinut că Florian Coldea, prim-adjunctul SRI, i-a cerut să reanalizeze situaţia lui Ovidiu Tender, în dosarul Carom, dată fiind poziţia în Africa a acestuia din urmă şi contractele pe care urma să le deruleze, arăta instanţa supremă în motivarea uneia din deciziile de arestare, luată în dosarul "Bica 2".

Bica a precizat, în declaraţie, că îl informa pe Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în dosarul lui Ovidiu Tender, susţinând însă că nu a făcut "niciun demers de uşurare a situaţiei inc. Tender".

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare. Hotărârea a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care luni a dat o decizie definitivă în acest dosar.

Ovidiu Tender a formulat, în 28 ianuarie, un denunţ împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar. Tender a susţinut că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom. Tender a scris în denunţ că i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.

Totodată, Tender a arătat că, la solicitarea lui Mihăilescu şi a soţului Alinei Bica, a înstrăinat pachetul majoritar de la UPRUC CTR SA din Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de un milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici