Hărţuirea pedepsită de noul Cod penal cu închisoare sau cu amendă

Hărţuirea reprezintă "fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte fără drept sau fără un interese legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la trei la şase luni de închisoare sau cu amendă".

Potrivit articolul 208, alineatul 2, "efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoarea de la o lună la trei luni de închisoare sau cu amendă, în cazul în care fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

Alineatul 3 stabileşte că acţiunea penală se pune în mişcare doar după ce persoana vătămată depune plângere.

Articolului 207 din noul Cod penal defineşte fapta de şantaj, respectiv "constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul", faptă care se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.

Infracţiunea de şantaj în Codul penal încă în vigoare prevede un minim al pedepsei mai mic, respectiv de la şase luni la cinci ani.

La alineatul doi al aceluiaşi articol se arată că la fel vor fi pedepsite şi faptele de ameninţare cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia.

În cazul în care faptele precizate sunt comise pentru a obţine în mod nelegal un folos patrimonial, limitele de pedeapsă ale infracţiunii de şantaj urcă la intervalul 2 - 7 ani de închisoare, arată alineatul 3. Acest alineat nu se găseşte în Codul penal încă în vigoare.