Învăţământul românesc nu te pregăteşte pentru piaţa muncii. Ce ar trebui schimbat?

Educaţia este esenţială pentru dezvoltarea României, deoarece contribuie la formarea cetăţenilor responsabili, creativi şi competenţi. Fără educaţie, România ar avea o rată mare de sărăcie şi analfabetism. Schimbarea este una foarte simplă, care trebuie să devină şi să redevină o prioritate, şi nu doar a clasei de guvernare, ci a întregii populaţii, spune ALEX ALEXANDRESCU, Preşedintele Uniunii Studenţilor din România.

,,În ultimul timp am observat aceste scăderi datorită faptului că sistemul educaţional din România dezamăgeşte, iar acesta nu mai este o prioritate pentru toţi absolvenţii de liceu pe care îi vedem an de an, că pleacă spre universităţi din afară, alegând acest parcurs, s-ar putea chiar de la vârste mai fragede, aceştia abandonând sistemul educaţional, deoarece este foarte greu să identifici meritele şi punctele forte ale sistemului educaţional din România".

Mai mulţi elevi, părinţii lor, formatorii de opinie şi bloggerii se plâng că sunt prea multe materii inutile în programa şcolară, iar toţi elevii, indiferent de pasiune şi hobby, trebuie să le urmeze şi să fie evaluaţi împotriva voinţei lor. 

De exemplu, educaţia religioasă, limba latină, mare parte din programa de istorie axată doar pe războaie şi tratate sau literatura românească care presupune analizarea unor opere literare din ultimii 200 ani, sunt cele mai criticate fiindcă nu corespund cererii de pe piaţa muncii.

Pe site-urile Ejobs sau BestJobs nu prea o să găseşti posturi de analişti literari sau cărturari de limbă latină. Educaţia religioasă este concentrată mai degrabă pe studierea Bibliei,  efectuarea de liturghii şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române decât pe diversitatea culturală şi istoria religiilor din întreaga lume, util pentru a învăţa cum ar putea un creştin şi un musulman să convieţuiască în pace şi să comunice. 

Istoria ar fi mai utilă dacă programa disciplinei s-ar axa mai mult pe invenţii tehnice şi inovaţiile care au adus contribuţii la formarea stilului de viaţă modern de azi. Desigur că în contextul geopolitic actual, este necesar să învăţăm despre războaie pentru a nu mai repeta greşelile trecutului, dar studierea celor două războaie mondiale petrecute recent ar fi suficientă. De ce un elev de clasa a IV-a, care poate nu este pasionat de istorie, ar trebui să înveţe detaliat despre bătăliile voievozilor ca Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazul? 

Geografia, în epoca aplicaţiilor de tip Google Maps şi a dispozitivelor GPS, ar avea mai mult sens dacă i-ar învăţa pe elevi despre tehnici de supravieţuire, adaptarea la mediul înconjurător în funcţie de climă şi relief, despre multiculturalism, globalizare şi comerţul mondial.

Profesoara Cristina Tunegaru, care a renunţat la poeziile lui Eminescu şi Baltagul lui Sadoveanu, şi a predat în schimb Romeo şi Julieta sau Cartea Junglei, în contextul amplificării relaţionării României cu străinătatea occidentală, ar trebui să fie dat ca un profesor model despre cum se poate preda literatura română în şcolile secolului 21, nu criticată că se opune unei programe şcolare conservatoare cu elemente naţionaliste. 

Ca urmare a situaţiei actuale din învăţământul românesc, rezultă un flux prea mare de absolvenţi a căror cunoştinţe nu corespund cu o piaţă a muncii dominată de companii de IT, energie, marketing şi bănci, dar mai ales când meseriaşii şi medicii sunt la mare căutare.

MIHAI PÂRLICI, vicepreşedintele Uniunii Studenţilor din România, spune ce ar trebui schimbat în sistemul de învăţământ.

,,Aş schimba atitudinea autorităţilor faţă de educaţie în primul rând, Aceasta ar implica atât o finanţare a sistemului de învăţământ, cât şi adoptarea şi adaptarea conţinutului materiilor la nevoile individuale ale elevilor. Majoritatea celor care au absolvit în ultimii ani studiile universitare au observat că după Bacalaureat, o mare parte din materiile studiate timp de 12 ani nu ne-au ajutat să ne dezvoltăm profesional. Mai degrabă împiedică intrarea noastră într-un domeniu profesional", a declarat vicepreşedintele Uniunii Studenţilor. 

În 2020, Andrei Ciobanul, vlogger, a comentat că unii dintre colegii săi de şcoală care erau cei mai buni la învăţat, luând note de 10 pe linie, nu au excelat pe plan profesional la viaţa adultă. Cauza ar fi programa şcolară încărcată cu informaţii irelevante ce nu i-au ajutat să se orienteze în carieră. 

,,Şcoala din România nu te pregăteşte prea mult pentru viaţă, dar te pregăteşte pentru situaţia, în care Rick (din serialul Rick & Morty de pe Adult Swim) inventează maşina timpului şi te teleportezi în Roma antică.... Altfel, nu-mi explic de ce încă studiem latina în şcoli. Cum ar fi să iei 10 pe linie, la matematică şi la fizică, efectiv să fii următorul Einstein, dar să-ţi strice media profu de desen că nu ştii să o reproduci pe Mona Lisa.  E în regulă să ştii unde se află pe hartă Burkina Faso, dar nu mi se pare în regulă să mă înveţe care e temperatura maximă în luna august, în Bărăgan".