Mitzura Arghezi a fost înmormântată, joi, în grădina Casei Mărţişor, alături de părinţii săi - FOTO

O ceremonie religioasă în memoria Mitzurei Arghezi a avut loc de la ora 12.30, la Biserica Mărţişor, situată în apropiere de casa în care Tudor Arghezi a trăit şi a scris între anii 1926 - 1967, potrivit plăcuţei memoriale instalate pe clădire.

După slujba religioasă, care a durat aproximativ două ore, cortegiul funerar s-a îndreptat spre Casa Mărţişor, unde a avut loc slujba de înmormântare, oficiată de un sobor de patru preoţi. Curtea Casei Mărţişor a fost decorată cu numeroase imagini alb-negru cu Tudor şi Mitzura Arghezi.

La înmormântare au participat câteva zeci de persoane, admiratori şi apropiaţi ai Mitzuri Arghezi, între care şi nepoata acesteia, Doina Elena Arghezi Teodorescu.

Mitzura Arghezi a fost înmormântată într-un cavou amenajat în grădina Casei Mărţişor.

Potrivit unui comunicat al Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) remis MEDIAFAX, prin actul de donaţie redactat de Tudor Arghezi în favoarea statului român, în anul 1967, Mitzura Arghezi şi Baruţu Arghezi, cei doi copii ai poetului, au primit unele drepturi.

Baruţu Arghezi, după plecarea din ţară, a cedat toate drepturile care îi reveneau conform actului de donaţie surorii sale, Mitzura Arghezi, astfel încât de atunci singurul reprezentant al familiei Arghezi în relaţia cu statul român a fost Mitzura Arghezi.

Prin actul încheiat între Mitzura Arghezi şi Muzeul Naţional al Literaturii Române în 1992, aceasta a renunţat la toate drepturile sale şi ale fratelui său, Baruţu Arghezi, legate de Casa Memorială "Tudor Arghezi - Mărţişor" şi de grădina acesteia, în favoarea statului român după decesul lor.

În acelaşi act de donaţie, Mitzura Arghezi a pus o condiţie, acceptată de statul român prin reprezentanţii săi, Ministerul Culturii, ca ea să fie înmormântată în grădina Casei Memoriale "Tudor Arghezi - Mărţişor", alături de părinţii săi. Referitor la dorinţa Mitzurei Arghezi, la vremea respectivă au fost obţinute toate autorizaţiile specificate de legislaţia în vigoare necesare construcţiei cavoului, iar Ministerul Culturii şi-a dat acordul.

Primăria Municipiului Bucureşti şi Muzeul Naţional al Literaturii Române, prin înhumarea Mitzurei Arghezi în grădina casei părinteşti alături de părinţi, au respectat astfel actele de donaţie succesive şi obligaţiile faţă de care statul român, reprezentat de Ministerul Culturii la acea dată, şi-a dat acordul, precizează MNLR.

Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi, a murit marţi dimineaţă, la vârsta de 90 de ani.

Pe parcursul întregii sale vieţi, Mitzura Arghezi a contribuit major la valorificarea şi promovarea moştenirii literare şi culturale pe care a preluat-o de la tatăl său, marele poet român Tudor Arghezi. Aceasta a susţinut Muzeul Naţional al Literaturii Române în toate activităţile culturale organizate şi desfăşurate fie la Casa Memorială "Tudor Arghezi - Mărţişor", al cărei custode a fost în ultimii 40 de ani, fie în cadrul evenimentelor organizate la sediul acestuia.

Mitzura Arghezi era internată, din luna septembrie, într-un cămin de bătrâni privat din sectorul 1 al Capitalei.

Domnica Teodorescu, cunoscută sub numele de scenă Mitzura Arghezi, s-a născut pe 10 decembrie 1924, în Bucureşti.

Fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu), Mitzura Arghezi a studiat o perioadă pictura, a realizat ilustraţii de cărţi, iar, în 1948, ea şi fratele său Baruţu au fost exmatriculaţi de la Facultatea de Litere, după ce poetul a fost interzis.

De asemenea, Mitzura Arghezi a studiat baletul cu balerina şi coregrafa Floria Capsali şi a dansat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, descoperind astfel şi teatrul. S-a înscris apoi la Institutul de Cinematografie, pe care l-a abandonat după doi ani şi s-a transferat la Institutul de Teatru, potrivit cinemagia.ro.

Mitzura Arghezi a jucat în peste 100 de spectacole de teatru şi 18 filme. A jucat pe scena Teatrului Naţional în spectacole ca "Ploşniţa", de Vladimir Maiakovski, "Minunata pantofăreasă", de Federico García Lorca, "Gimnastică sentimentală", de Vasile Voiculescu, "1907", de Tudor Arghezi, "Seringa", de Tudor Arghezi, "Dulcea pasăre a tinereţii", de Tennessee Williams. La Teatrul Naţional Radiofonic a jucat în "Neguţătorul de ochelari" şi "Interpretări la cleptomanie", o adaptare după Tudor Arghezi, "Rapsodia ţiganilor", de Mircea Ştefănescu, "Idolul şi Ion Anapoda", de G.M. Zamfirescu. Tot la radio a avut o rubrică în cadrul emisiunii "De toate pentru toţi".

Debutul în cinematografie a avut loc în 1961, cu ecranizarea schiţei lui Tudor Arghezi "Doi vecini", în regia lui Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a jucat se numără "Furtuna" (1960), "Titanic vals" (1964), "Ultimul cartuş" (1973), "Eu, tu, şi... Ovidiu" (1978), "Drumul oaselor" (1980), "Secretul lui Bachus" (1984), "Secretul lui Nemesis" (1987).

Mitzura Domnica Arghezi a fost aleasă de două ori în funcţia de deputat român, în legislaturile 1996 - 2000 şi 2000 - 2004, pe listele Partidului România Mare (PRM). Între anii 2005 - 2010 a fost membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din partea PRM.