O mică afacere dintr-o veche pasiune: Un dascăl a renunţat la învăţământ pentru creşterea albinelor

Fost profesor de fizică, Tiberiu Biriş a ajuns să deţină 120 de familii pe care le creşte şi le hrăneşte în condiţii bio, iar acestea produc mai multe tipuri de miere. Faptul că astfel reuşeşte să îmbine utilul cu plăcutul şi că pasiunea a prins treptat conturul unei mici afaceri demonstrează că a câştigat pariul pus cu sine însuşi în urmă cu mulţi ani.

”Am renunţat la învăţământ în anul 1995. Sunt profesor de fizică, dar am ales să mă ocup de albine. Nu poţi lucra cu albinele decât dacă te atrag, dacă ai o pasiune pentru ele. Fără pasiune nu poţi face. De fapt cred că în nicio meserie nu poţi obţine rezultate dacă nu pui şi suflet. Viaţa de stupar e grea. Nu beneficiem de subvenţii cum se întâmplă în alte domenii din agricultură. Avem noi un program naţional apicol care ne mai sprijină, dar şi multe interdicţii. Spre exemplu, producătorii de miere bio nu au voie cu albinele la culturile care se stropesc. Învăţământul românesc m-a dezamăgit, iar ceea ce este la ora actuală îmi dă dreptate. Mi-am dat seama că nu merge pe un drum. Dovadă este ziua de astăzi”, a spus, corespondentului MEDIAFAX, Tiberiu Biriş, preşedinte al Asociaţiei Produselor Tradiţionale şi Ecologice Alba şi al Asociaţiei Apis Târnave de Apicultură.

Albinele sale produc mai multe tipuri de miere certificată, precum polifloră, de salcâm, de tei sau de mană. Mierea de mană sau de pădure, aşa cum i se mai spune, este de culoare închisă, aproape neagră, fiind bogată în minerale şi deopotrivă în vitamine.

”Mierea de mană se produce nu din nectar de flori. Există nişte păduchi, numite afide, care atacă pădurile când e secetă. Afidele lasă un suc dulce, numit mană, pe care albina îl ia şi îl transformă în miere. Mierea aceasta are o proprietate deosebită, o caută mulţi în străinătate, are peste 24 de minerale. Un om în vârstă care nu are minerale în corp şi căruia i se prescriu tablete de magneziu sau fier poate renunţa la acestea dacă mănâncă miere de mană”, a explicat Tiberiu Biriş.

Acest sortiment de miere se produce în cantităţi mai mari când este secetă. În acest an este mai scumpă, deoarece au fost multe zile ploioase.

Tiberiu Biriş a explicat că în România se produc foarte greu unele tipuri de miere, deoarece nu există anumite culturi pe suprafeţe extinse, cum este cea de lavandă.

”În acest an, producţia a fost bună în zona judeţului Alba şi pe Mureş spre Arad. Am obţinut salcâm, mai mult decât anul trecut, dar în schimb cantităţi mai mici la polifloră şi mană. La salcâm, spre exemplu, am făcut 30 de kilograme de miere bio pe familie”, a declarat Tiberiu Biriş.

Un kilogram de miere de salcâm variază între 30 şi 35 de lei, însă dacă este certificată bio poate ajunge la 40 de lei.

”Dacă te ocupi de albine şi ai un număr mare de familii poţi trăi bine fără un alt salariu, însă trebuie ţinut cont că nici costurile de producţie nu sunt mici. Spre exemplu, pe producător îl costă, din calcule scurte, în jur de 8 lei un kilogram. Într-un an bun se poate ajunge la 50 de kilograme de miere per familie”, a afirmat apicultorul.

El consideră că mierea ar trebui promovată mai mult ca aliment, deoarece în momentul de faţă este considerată de foarte mulţi ”un bun medicament”.

”Într-adevăr în stup există un medicament pentru multe afecţiuni, dar nu medicamentul acela, <îl iau o săptămână şi m-am vindecat>. Trebuie să-l iei ca orice produs naturist o perioadă îndelungată să ai rezultate. Mierea este cel mai bun îndulcitor. Este un aliment de bază. Dacă nu e pasiune nu poţi să faci, albinele înţeapă, iar înţepăturile dor. Dacă am renunţat la tot pentru albine îţi dai seama că am prins un pic de pasiune. Sper să îmbătrânesc mai tare decât atât, iar când nu mai pot lucra, o familie – două tot ţin, acolo, să mă uit la ele”, a susţinut Tiberiu Biriş.

În afară de târguri, piaţa de desfacere sunt şi unităţile care achiziţionează en-gross.

Întrebat dacă este o afacere profitabilă, apicultorul a răspuns că dacă ai multe familii poţi să te descurci bine, fără un alt salariu, însă depinzi foarte mult de vreme – dacă plouă mult, dacă e frig sau arşiţă nu e bine –, dar şi de agricultură.

Mierea, practic, se produce din luna mai până în august, iar în restul anului stuparul este cel care trebuie să ”hrănească” albinele.

Tiberiu Biriş spune că românii nu sunt mari consumatori de miere – circa 500-600 de grame pe an –, spre deosebire deosebire de alte ţări din Uniunea Europeană, în care se consumă de câteva ori mai mult.

Citeşte şi: Psiholog, despre cei care fac live pe Facebook în timp ce se află la volan: Au nevoie de atenţie şi le lipseşte încrederea în sine

Citeşte şi: Mai mulţi părinţi îşi retrag copiii de la şcoală din cauza unei învăţătoare din Teleorman. „Băiatul meu nu a mai vrut să meargă de frică”

Citeşte şi: Un agricultor din Apuseni a descoperit cea mai bună plantaţie de la munte. La ce câştig se poate ajunge cu această cultură