Preşedintele Iohannis a promulgat legea de modificare a Codului silvic

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic.

Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, a respins, în 20 mai, cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis la Codul silvic, adoptând, cu 218 voturi "pentru", 11 "abţineri" şi 95 "împotrivă", legea în forma iniţială.

Deputaţii PNL au criticat noul Cod silvic, în schimb cei ai PSD au susţinut legea.

La dezbateri, reprezentanţii liberalilor au propus retrimiterea la comisie a reexaminării Codului silvic, pe motive procedurale, pentru că nu au fost lăsaţi să depună amendamente în Comisiile juridică, de agricultură şi de mediu, conform regulamentului. Solicitarea PNL a fost respinsă, însă, vicepreşedintele Comisiei juridice Ciprian Nica a spus că regulamentul prevede, că dacă este votată în comisii respingerea cererii de reexaminare, aşa cum s-a întâmplat, nu se mai depun amendamente.

Deputaţii PNL au cerut adoptarea cererii de reexamniare a preşedintelui Iohannis la Codul silvic, iar UDMR şi PSD au susţinut legea în forma adoptată iniţial.

Deputatul PNL Tinel Gheorghe a spus, în dezbaterile generale, că forma în care este acum Codul silvic este "un atentat la siguranţa naţională", arătând că PNL nu o susţine, ci votează cererea de reexamniare a preşedintelui Iohannis la această lege. "Forma adoptată creează mari probleme sectorului silvic, nu susţinem forma din comisii", a spus Tinel Gheorghe.

Deputatul UDMR Attila Korodi a spus, însă, că acest Cod silvic oferă o protecţie majoră pădurilor şi rezolvă problemele legate de lipsa pazei pădurilor, de presiunea mare a monopolurilor din domeniu şi din partea exportatorilor să ducă buştenii în afara ţării.

Deputatul PSD Doina Pană, unul dintre iniţiatorii Codului silvic, a spus că pădurea nu este o marfă şi prevederile legate de limita de 30% impusă achiziţionării de masă lemnoasă este absolute benefică şi legală, în concordanţă cu Constituţia şi reglementările UE.

Ea a susţinut prevederea privind obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10%, arătând că sunt peste 500.000 de hectare fără amenajament.

Deputaţii au adoptat din nou forma iniţială a Codului silvic.

Printre articolele prevăzute şi care au stârnit dispute sunt şi cele potrivit cărora un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.

Alte prevederi adoptate se referă la instituirea obligativităţii întocmirii amenajamentelor silvice pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10%.

Cererea de reexaminare a fost respinsă anterior şi de Senat.

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, în 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi creează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

Iohannis a precizat că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului silvic la Parlament se referă la faptul că "unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator".