Producătorii de medicamente: Taxa clawback, injustă, ineficientă şi nu rezolvă problemele din sistem

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România susţine că taxa clawback este injustă, ineficientă şi nu rezolvă problemele din sistemul sanitar, recomandând Ministerului Sănătăţii şi CNAS să verifice cauzele care au dus la un consum nesustenabil şi la "risipirea banului public".

396 afișări
Imaginea articolului Producătorii de medicamente: Taxa clawback, injustă, ineficientă şi nu rezolvă problemele din sistem

Producătorii de medicamente: Taxa clawback, injustă, ineficientă şi nu rezolvă problemele din sistem (Imagine: Mediafax Foto)

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian, a spus că prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului din 29 iunie pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii - supranumită clawback - se propune suprataxarea producătorilor de medicamente cu capacităţi de producţie în România, în condiţiile în care aceştia creditează sistemul de sănătate autohton cu peste un miliard de lei şi pun în circulaţie produse la preţuri accesibile, plătind sute de milioane de lei ca taxe şi impozite către statul român.

"În ultimii doi ani, costurile cu medicamentele s-au mărit în medie cu peste 15 la sută pe an, fără ca volumele de medicamente să crească şi fără ca accesul pacienţilor la servicii medicale să se îmbunătăţească. Mai mult, deşi se vorbeşte de peste trei ani despre rolul lor, medicamentele generice, mai accesibile pentru pacienţi, au scăzut în volum cu peste 9%", a adăugat Dragoş Damian, citat într-un comunicat de presă de marţi al APMGR.

Preşedintele APMGR a mai spus că înainte de a taxa producătorii români, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate trebuie să verifice cauzele care, contrar evoluţiilor europene, au dus la acest "consum nesustenabil şi la risipirea banului public" şi eventual să ceară în procesul de investigaţie ajutorul specialiştilor de la Consiliul Concurenţei, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau să se consulte cu reprezentanţii altor guverne care reuşesc să sustenabilizeze cheltuielile cu medicamente.

"De asemenea MS, CNAS şi eventual structurile de securitate ale statului trebuie să investigheze care sunt grupurile de interese care defăimează calitatea medicamentelor generice, în condiţiile în care toate medicamentele sunt înregistrate la Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) înainte de punerea lor pe piaţă în România. Denigrarea furibundă a medicamentelor generice, dezinformarea medicilor şi farmaciştilor cu privire la calitatea lor şi manipularea presei şi a opiniei publice cu privire la cota de piaţă a acestora a făcut ca în ultimii ani să dispară peste 1.500 de produse de pe piaţă, ca pacienţii să plătească în medie cu 10 lei mai mult, pe reţetă, din fonduri proprii şi ca statul să piardă anual cel puţin 500 milioane de lei prin compensarea medicamentelor scumpe în loc să le utilizeze pe cele accesibile, reducând astfel accesul populaţiei la terapie. Paradoxal, deşi preţurile la medicamente scad peste tot în lume, prin apariţia a tot mai multor preparate generice, în România costurile cu medicamentele cresc", a precizat Damian.

În opinia preşedintelui APMGR, introducerea accelerată în practica medicală din România a medicamentelor generice este singura şansă a autorităţilor de a stabiliza cheltuielile în sănătate şi de a creşte accesul la medicamente a pacienţilor cu cel puţin 10 la sută pe an.

"De exemplu, după apariţia variantelor generice la două dintre cele mai populare medicamente cardiovasculare din lume, clopidogrel şi atorvastatin, numărul de pacienţi care le utilizează a crescut cu 100%, cheltuielile de decontare rămânând aceleaşi, iar co-plata pacienţilor scăzând şi cu 80%. Un alt exemplu este apariţia variantelor generice la preparatele utilizate în terapiile sistemului nervos central prevăzute pe Lista C3 (gratuită pentru pacient) care a dus la creşterea accesului pacienţilor cu peste 25%, la aceleaşi costuri de decontare. Dacă s-ar introduce utilizarea corectă a medicamentelor generice pentru metformin, în terapia diabetului zaharat prevăzut în Lista C2 (gratuită pentru pacient), s-ar face economii anuale de peste 30 milioane de lei, bani care ar putea fi utilizaţi la creşterea accesului pacienţilor la insulină", a continuat preşedintele APMGR.

Damian a explicat că suprataxarea producătorilor de medicamente generice din România, în condiţiile în care aceştia au sprijinit relansarea economică a ţării păstrând mii de locuri de muncă, plătind taxe şi impozite către statul român şi investind peste 100 milioane lei în dezvoltare numai în 2011, "este injustă, ineficientă şi nu rezolvă problemele din sistemul sanitar".

"De aceea, APMGR se opune noii Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului care prevede suprataxarea producătorilor români de medicamente şi invită autorităţile la un dialog real de găsire a unor soluţii de creştere a accesului pacienţilor la terapii şi de limitare a risipei şi fraudei în sistem", a conchis Damian.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici