REPORTAJ: Cei mai mici prematuri salvaţi - unul avea 23 de săptămâni, altul cântărea 500 de grame - FOTO

Cei mai mici prematuri, care atunci când au venit pe lume aveau unul 23 de săptămâni, altul 500 de grame, sunt acum copii sănătoşi, fără sechele şi poate chiar sunt mai isteţi decât alţi copii care s-au născut la termen, spune profesor doctor Silvia Stoicescu, de la Maternitatea Polizu.

8193 afişări
Imaginea articolului REPORTAJ: Cei mai mici prematuri salvaţi - unul avea 23 de săptămâni, altul cântărea 500 de grame - FOTO

REPORTAJ: Cei mai mici prematuri salvaţi - unul avea 23 de săptămâni, altul cântărea 500 de grame (Imagine: Andreea Alexandru/Mediafax Foto)

Primul marş dedicat bebeluşilor care se nasc prematur şi familiilor acestora a fost organizat miercuri, în premieră în România. Asociaţia "Unu şi Unu" a vrut astfel să tragă un semnal de alarma în legătură cu fenomenul naşterilor premature, aflat într-o continuă creştere.

Pentru prima ediţie a marşului a fost aleasă data de 10 iunie, în luna copilului, pentru că bebeluşii născuţi prematur nu au posibilitatea de a primi, imediat după naştere, scorul Apgar cu valoarea 10. Aceşti copii sunt însă de nota 10, prin puterea şi dorinţa lor de a supravieţui.

Profesor dr. Silvia Stoicescu, şeful Clinicii de neonatologie de la Maternitatea Polizu, care a salvat vieţile a zeci de mii de copii, a declarat că unul din zece copii se nasc prematur, iar în lume sunt 15 milioane de nou-născuţi prematur, din care peste un milion mor în fiecare an cu complicaţii ale naşterii înainte de termen.

"Foarte mulţi supravieţuitori dezvoltă nişte dizabilităţi inclusiv de învăţare, vizuale şi auditive. Dar sunt şi prematuri care sunt salvaţi şi se dezvoltă mai bine ca un copil născut la termen. Înainte de 1990, declararea copiilor se făcea de la 28 de săptămâni în sus, deci nu se lua în considerare copilul cu vârsta sub 28 de săptămâni", a spus Silvia Stoicescu.

Prematurii sunt de mai multe categorii, în funcţie de vârsta de gestaţie şi de greutatea la naştere, dar cei care au mai multe probleme sunt prematurii sub 28 de săptămâni.

"Pot apărea sechele pe termen lung la orice prematur sub 34 de săptămâni. Prematurul de 35, 36 de săptămâni are un comportament similar cu al nou-născutului la termen, similar, dar nu identic. Din punct de vedere al greutăţii, sunt copii cu greutate foarte mică la naştere - sub 1.500 de grame, cu greutate incredibil de mică la naştere - sub 750 de grame, care au de fapt riscurile cele mai mari. În momentul de faţă, cei care pun cele mai multe probleme de supravieţuire şi pe termen lung sunt cei sub 27 de săptămâni. Practic, funcţiile sistemelor şi organelor nu sunt instalate, şi atunci au nevoie de ajutor. Ajutorul care lipsea înainte de 1990 este oferit de echipamentul medical care are la bază cele mai noi cuceriri electronice aplicate în domeniul medical. Asta înseamnă un incubator performant, care oferă temperatura mediului ambiant, care este controlată non-stop. Deci, dacă copilul stă în incubator, să zicem, două luni de zile, temperatura aerului din acel incubator este controlată zi şi noapte ca să fie constantă, exact ca în uterul matern. În acelaşi timp, la o vârstă mică, incubatorul oferă şi un grad de umiditate care trebuie să fie similar tot cu umiditatea uterului matern", a mai spus medicul.

Silvia Stoicescu a adăugat că un copil de 24 de săptămâni şi 700 de grame este un copil chinuit, pentru că este intubat şi ventilat mecanic.

"Aici este problema, este o lume pe care nu o cunoaşte nimeni, este comportamentul intrauterin al unui copil. Încercăm să salvăm orice copil. Toată aparatura electronică, de fapt, mimează starea intrauterină pentru a asigura o creştere şi o dezvoltare normală, într-un mediu artificial, de fapt şi de drept. Noi ne străduim să înţelegem copilul, dar de fapt cel care suferă cel mai mult şi pentru care este cel mai greu să se adapteze rămâne tot el. Pentru că un copil de 24 de săptămâni şi 700 de grame sau 28 şi 900 de grame sau 32 de săptămâni şi 1.200 de grame este totuşi un copil chinuit. Ca el să supravieţuiască, noi trebuie să-l intubăm, să-l ventilăm mecanic, să-l manipulăm cu foarte multă grijă şi cât mai puţin", a mai spus medicul.

Şeful Clinicii de neonatologie de la Maternitatea Polizu a precizat că cel mai mic nou-născut pe care l-a salvat avea 23 de săptămâni, iar altul avea 500 de grame.

"Cel mai mic ca vârstă de gestaţie a fost de 23 de săptămâni şi cinci zile şi ca vârstă are acum şase ani şi jumătate. A fost bine şi este bine în continuare. Ba chiar părinţii spun că este mult mai isteţ decât alţi copii mai mari care s-au născut la termen. Ca şi greutate, dacă-mi aduc bine aminte, a fost un copil de 500 de grame, dintr-o mamă cu hipertensiune, care acum nu are niciun fel de sechelă şi este ca şi coeficient de inteligenţă bine dezvoltat. De fapt, vreau să vă spun că dezvoltarea şi creşterea lor se monitorizează în maternitatea unde s-au născut până la vârsta de doi ani, pentru că sunt copii care au nevoie specială. Acestor copii, născându-se înainte de termen de fapt, le lipseşte ultimul trimestru de sarcină, în care anticorpii mamelor trec în circulaţia copilului. Deci el se naşte fără niciun fel de apărare", a mai spus profesor dr. Silvia Stoicescu.

Îngrijirea prematurului costă şi până la o sută de euro pe zi, iar durata de spitalizare pentru cei care se nasc la sub 32 de săptămâni, este între 90 şi 120 de zile în medie, unii putând ajunge şi la cinci luni de spitalizare.

Silvia Stoicescu a mai spus că, înainte de 1990, copiii sub 28 de săptămâni nici nu se declarau, erau ajutaţi, dar nu aveau şansele de supravieţuire de acum.

"Încercam să-i salvăm, dar atunci declararea copiilor se făcea de la 28 de săptămâni în sus, deci nu se luau în considerare la vârsta sub 28 de săptămâni. Încercam să-i ţinem în viaţă, dacă reuşeam, după ce împlineau 28 de săptămâni puteau fi declaraţi, altfel era avort. Atunci aveam un incubator care cât de cât asigura o temperatură, dar numai atât. Erau bune pentru 34, 35, 36 de săptămâni. Exista şi posibilitatea de administrare a medicamentelor date, de exemplu, prin perfuzie, pentru că nu erau pompe. Deci era totul extrem de limitat. Practic, n-aveau mari şanse prematurii sub 28 de săptămâni. Nu aveai cu ce să îi salvezi, numai cu mâinile goale, n-ai cum, şi cu un ac care nu era de dimensiunile potrivite pentru vasele lor. Aici e problema, de fapt şi de drept, neonatologia înseamnă crearea unei întregi industrii pentru dimensiunile aceastor copii. Nu se pot folosi nişte ace de aceeaşi dimensiuni ca la adult, pentru că artera, vena adultului este de 10-20 de ori mai mare ca a unui copil prematur", a adăugat medicul Stoicescu.

Marşul prematurilor va fi organizat anual şi va aduce în atenţia societăţii civile câte o problemă a prematurităţii. Tema marşului din acest an a fost "Respiraţia şi incapacitatea nou-născuţilor de a respira singuri".

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici