Uniunea Naţională a Judecătorilor din România: Surprinzătoare propunerea la Justiţie a unei persoane fără studii juridice. Reacţia lui Cioloş

UNJR susţine că este suprinzătoare şi de neînţeles propunerea într-un Guvern, ce se doreşte a fi de tehnocraţi, a unei persoane fără studii juridice în fruntea Ministerului Justiţiei, iar atribuţiile ministrului depăşesc cu mult problematica legată de anticorupţie şi comunicare.

1903 afișări
Imaginea articolului Uniunea Naţională a Judecătorilor din România: Surprinzătoare propunerea la Justiţie a unei persoane fără studii juridice. Reacţia lui Cioloş

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România: Surprinzătoare propunerea la Justiţie, într-un guvern de tehnocraţi, a unei persoane fără studii juridice (Imagine: Alexandru Hojda/Mediafax Foto)

UPDATE 17.58: Cioloş: Am nominalizat-o pe Guseth pentru că e un expert ce cunoaşte domeniul, chiar dacă nu e jurist

Premierul desemnat Dacian Cioloş a declarat, luni, că a nominalizat-o pe Cristina Guseth la Ministerul Justiţiei pentru că este un expert care cunoaşte foarte bine domeniul, chiar dacă nu este jurist.

”Eu am nominalizat-o pe doamna (Cristina - n.r.) Guseth pentru că, chiar dacă nu e jurist, e un expert care cunoaşte foarte bine domeniul şi vorbim de un post de ministru, nu de un post de expert în minister", a declarat Cioloş, la Palatul Parlamentului.

Cioloş a mai spus că în cadrul instituţiei sunt foarte mulţi jurişti şi că la conducerea ministerului trebuie o persoană care "să cunoască sectorul juridic şi care să aibă credibilitate", având în vedere că problema mare a justiţiei a fost multă vreme "problema credibilităţii".

"A câştigat foarte mult în credibilitate justiţia din România şi cred eu că în fruntea Ministerului Justiţiei, într-un guvern tehnocrat, cineva care se ocupă de ani mulţi de zile de probleme legate de lupta împotriva corupţiei, cunoscută foarte bine şi care cunoaşte foarte bine domeniul, cred eu că poate să aducă un plus, inclusiv un plus de credibilitate justiţiei, aşa cum ea este reprezentată de Ministerul Justiţiei", a mai spus Cioloş.

Premierul desemnat a mai spus că aşteaptă să vadă ce spune Comisia juridică, Cristina Guseth urmând să fie audiată luni seară.

Cristina Guseth, propusă de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de ministru al Justiţiei, este de 17 ani director al fundaţiei Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate şi politici anticorupţie.

UNJ România: Surprinzătoare propunerea la Justiţie, într-un guvern de tehnocraţi, a unei persoane fără studii juridice

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) critică propunerea de numire ca ministru al Justiţiei a Cristinei Guseth, precizând, într-un comunicat de presă, că este pentru "prima dată în istoria, cel puţin postdecembristă, când este propusă ca ministru al Justiţiei o persoană care nu are studii juridice".

"Uniunea Naţională a Judecătorilor din România se arată surprinsă faţă de propunerea de numire ca ministru al Justiţiei a doamnei Cristina Guseth care nu are niciun fel de studii în domeniul dreptului şi nici experienţă în sistemul judiciar.(...).Apreciem activitatea doamnei Cristina Guseth în susţinerea publică a luptei împotriva corupţiei, dar Ministerul Justiţiei este o instituţie cu un rol fundamental în statul de drept, iar atribuţiile ministrului Justiţiei depăşesc cu mult problematica legată de anticorupţie şi comunicare", se precizează în comunicatul de presă semnat de Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR.

Conform reprezentanţillor UNJR, atribuţiile ministrului Justiţiei nu se limitează la coordonarea activităţii parchetelor şi numirea procurorilor generali, ci vizează în special elaborarea strategiei programului de guvernare în domeniul Justiţiei. De asemenea, ministrul elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul de activitate al Ministerului Justiţiei, analizează şi avizează din punct de vedere al legalităţii actele normative elaborate de celelalte ministere, urmăreşte respectarea obligaţiilor asumate de România prin convenţiile internaţionale şi a înţelegerilor bilaterale interesând domeniul Justiţiei, la care România este parte.

"De asemenea, ministrul Justiţiei asigură relaţia cu structura juridică a NATO, participând la negocierea documentelor cu caracter normativ ce se elaborează sub egida Alianţei Nord-Atlantice; tot el asigură pregătirea exercitării competenţei de reprezentare a statului român în faţa Curţii Europene de Justiţie de la Luxemburg. Considerăm ca îndeplinirea funcţiilor ministrului Justiţiei prin exercitarea tuturor atribuţiilor prevăzute de lege în sarcina sa, din care am enumerat doar o mică parte, presupune ca esenţial pentru persoana ministrului pregătirea juridică specifică la cel mai înalt nivel", se precizează în comunicatul de presă.

În documentul citat se mai arată şi că, pe lângă cunoaşterea rolului instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor într-un stat democratic, este necesar ca ministrul de Justiţie să cunoască îndeaproape şi să aibă o experienţă proprie în aplicarea dispoziţiilor legale şi a tot ceea ce presupune administrarea Justiţiei.

"Sistemul de justiţie din România se confruntă cu probleme complexe ce depăşesc cu mult chestiunile privind procurorii anticorupţie sau procedurile de comunicare, precum lipsa infrastructurii logistice şi administrative necesare implementării dispoziţiilor noilor coduri şi aplicării acestora, influenţe şi presiuni exercitate din exterior şi nu numai privind actul de justiţie, profunde inechităţi salariale în condiţii egale de muncă, discrepanţe semnificative între volumul de activitate de la o instanţă la alta de acelaşi grad, pentru a enumera doar câteva. Apreciem, de aceea, ca fiind suprinzătoare şi de neînţeles desemnarea într-un Guvern, ce se doreşte a fi de tehnocraţi, a unei persoane fără studii juridice în fruntea Ministerului Justiţiei", se menţionează în documentul citat.

Astfel, UNJR pregăteşte o listă de întrebări pentru comisiile parlamentare care vor audia noul Ministru al Justiţiei.

"Facem pe această cale un apel mass mediei din România să transmită pe toate canelele audierea noului ministru al Justiţiei. Chiar dacă numirea în această poziţie este una politică, aceasta afectează prin deciziile sale administrarea actui de justiţie din România şi, prin aceasta, drepturile şi libertăţile fundamentale ale fiecărui cetăţean, viziunea ministrului Justiţiei asupra misiunii sale fiind aşadar un evident interes public", au precizat reprezentanţii UNJR.

Cristina Guseth, propusă de premierul desemnat Dacian Cioloş pentru postul de ministru al Justiţiei, este de 17 ani director al fundaţiei Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate şi politici anticorupţie.

Cristina Guseth, în vârstă de 56 de ani, a absolvit în 1983 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica Bucureşti, iar după Revoluţie a urmat cursuri de comunicare la Emerson College (Atena).

Aceasta a iniţiat şi coordonat programe de pregătire pentru jurnalişti şi manageri de presă şi a coordonat programul şcolii BBC în România.

Din 1998, este director al Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate şi politici anticorupţie, recunoscut datorită rapoartelor sale anuale în ceea ce priveşte "stadiul democraţiei" în aproape toate ţările lumii.

Cristina Guseth a elaborat ghiduri de bune practici, îndeosebi în domeniul achiziţiilor publice. Ea a fost iniţiatorul şi liantul grupului de editori care au fondat Biroul Român de Audit al Tirajelor.

În anul 2007, Freedom House România şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei erau acuzaţi de către ministrul de Justiţiei de la acea vreme, Tudor Chiuariu şi de fostul procuror-general adjunct al Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA) de presupuse ilegalităţi comise în legătură cu efectuarea auditului privind Strategia anticorupţie.

În septembrie 2007, Adrian Miclescu, fostul adjunct al şefului PNA (actual DNA), actual avocat, susţinea că raportul de audit al Freedom House din 2005 a fost realizat de "poeţi, filologi, persoane care nu aveau noţiuni de procedură penală şi de ceea ce înseamnă circuitul unui dosar". Miclescu mai declara atunci că auditul a fost făcut la comandă politică şi a fost realizat de trei experţi ai Freedon House care au dovedit lipsă de profesionalism, ”manifestând o evidentă tentă împotriva PNA, fără să cunoască instituţia, procedura penală, aspectele tehnice”.

Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a lansat şi el la acea vreme acuzaţii foarte grave la adresa predecesorului său Monica Macovei şi a unor membri ai societăţii civile în legătură cu modul în care a fost realizat auditul privind Strategia anticorupţie, realizat de către Freedom House.

Aceste controverse au culminat cu depunerea de către Ministerul Justiţiei, în octombrie 2007, a unei plângeri penale la Parchetul instanţei supreme împotriva Monicăi Macovei şi a auditorilor, iar nouă luni mai târziu unitatea de parchet decidea neînceperea urmăririi penale faţă de fostul deţinător al portofoliului de la Justiţie, Monica Macovei, în cazul licitaţiei pentru auditul privind Strategia anticorupţie, realizat de către Freedom House, temeiul închiderii cazului fiind acela că "fapta nu există".

Miniştrii desemnaţi ai Cabinetului Cioloş vor fi audiaţi, luni, începând cu ora 13.00, la comisiile de specialitate ale Parlamentului, iar plenul pentru votul de încredere a fost convocat pentru marţi, ora 10.00.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici