Zegrean, despre Legea securităţii cibernetice: Personal, nu simt niciun fel de presiune

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat miercuri, înainte de discutarea excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la Legea securităţii cibernetice, că nu simte niciun fel de presiune în legătură cu acest act normativ.

385 afişări
Imaginea articolului Zegrean, despre Legea securităţii cibernetice: Personal, nu simt niciun fel de presiune

Zegrean, despre Legea securităţii cibernetice: Personal, nu simt niciun fel de presiune (Imagine: Liviu Adăscăliţei/Mediafax Foto)

"Personal, nu simt niciun fel de presiune. M-am învăţat cu astea. De 25 de ani sunt obişnuit să se vorbească multe, vrute şi nevrute. Nu mă mai impresionează chestia asta", a spus Augustin Zegrean.

Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) analizează, miercuri, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de deputaţii liberali cu privire la Legea securităţii cibernetice, sesizare în care parlamentarii arată că actul normativ limitează dreptul la viaţă privată digitală.

"Prin această lege, în mod mascat, se restrâng drepturile şi libertăţile cetăţeanului, prin permiterea accesului la infrastructură cibernetică şi la datele conţinute, în baza unei simple motivări comunicate de instituţiile abilitate şi nominalizate prin lege, fără existenţa unei aprobări judecătoreşti conform Codului de procedura penală şi cerinţelor adoptate de Curtea Constituţională prin deciziile 440/ 2014 şi 461/ 2014, deci legea nu este armonizată la cerinţele Curţii Constituţionale. Legea încalcă dispoziţiile art. 148, alin (2) şi următoarele din Constituţia României, prin netranspunerea corectă a reglementărilor comunitare în materie", se arată în sesizarea depusă la CC.

În 23 decembrie 2014, deputaţii PNL au contestat la Curtea Constituţională Legea securităţii cibernetice, iniţiată de Guvern şi adoptată cu o săptămână înainte, în unanimitate, în plenul Senatului, deci şi cu votul favorabil al senatorilor PNL şi PDL.

"69 de deputaţi aparţinând PNL şi-au exercitat dreptul constituţional de a ataca la Curtea Constituţională legea adoptată de Parlament, Legea privind securitatea cibernetică a României", anunţa liderul grupului deputaţilor PNL, Ludovic Orban.

El susţinea că prevederile articolului 17 din legea invocată ar încălca prevederile constituţionale.

"După opinia mea, această nouă tentativă a Guvernului Ponta de a încerca să permită serviciilor de informaţii, unor instituţii de autoritate, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naţionale, să intre cu bocancii în viaţa privată a cetăţeanului român reprezintă o gravă încălcare a democraţiei şi o gravă încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului român. Noi, ca liberali, nu putem permite ca acest lucru să se întâmple", spunea Orban.

El menţiona că Legea securităţii cibernetice "vine în aceeaşi linie" cu Legea "Big Brother" şi Legea cartelelor pre-pay, care au fost declarate neconstituţionale.

Orban a fost întrebat dacă îşi acuză colegii din Senat de incompetenţă, având în vedere că toţi senatorii PNL, inclusiv liderul lor, Puiu Haşotti, şi preşedintele Comisiei de apărare, Corneliu Dobritoiu, au votat "pentru".

"Nu ne acuzăm în niciun caz, am luat legătura cu marea majoritate a senatorilor, cu care am vorbit personal. Le-am explicat că noi, ca şi deputaţi, nu am putut să ne pronunţăm din cauza faptului că procedura adoptării tacite a fost aceea care a permis trecerea legii prin Camera Deputaţilor şi că este un drept fundamental pe care îl avem, şi anume acela de a sesiza CC. De asemenea, consider că prioritare sunt drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului român, în raport cu posibila nemulţumire care ar putea să apară din partea unui coleg din Senat", spunea liderul deputaţilor PNL.

Legea securităţii cibernetice a fost adoptată în 19 decembrie 2014 de plenul Senatului. Legea prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

Comisia de apărare a Senatului preciza că proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se "persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice»".

Serviciul Român de Informaţii a arătat recent, într-un comunicat de presă, că accesul autorităţilor competente la un anume echipament IT şi la datele cu caracter privat stocate pe acesta, care presupune restrângerea exerciţiului unor libertăţi fundamentale, se poate face exclusiv în baza unei autorizaţii a unui judecător.

SRI a precizat că Legea securităţii cibernetice, aşa cum a fost adoptată de Parlament, "nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător", prin urmare, "temerile, speculaţiile şi acuzaţiile manifestate în spaţiul public sunt lipsite de orice fundament real".

De asemenea, SRI a menţionat că, potrivit articolului 17 al legii, "doar deţinătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice deţinătoare de echipamente IT&C - computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispoziţia autorităţilor competente (la solicitare motivată) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activităţile desfăşurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la ameninţarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitării".

"Ulterior, dacă din evaluarea datelor tehnice obţinute preliminar, care restrâng câmpul de investigaţie, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică şi care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător (conform prezentării grafice alăturate, care prezintă schematic modul de parcurgere a etapelor investigative)", a explicat SRI.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici