Antimateria păstrată un timp record la CERN: Peste 16 minute

"Putem să ţinem captivi atomi de antihidrogen timp de 1.000 de secunde", un timp "suficient de lung pentru a începe să îi studiem", a declarat Jeffrey Hangst de la Universitatea Aarhus din Danemarca, în numele participanţilor la experimentul ALPHA desfăşurat în cadrul CERN.

O materie "oglindă" a celei pe care o cunoaştem, antimateria rămâne dificil de observat, deoarece toţi atomii de antimaterie se anihilează la contactul cu materia, producând o cantitate uriaşă de energie.

Un atom de hidrogen este alcătuit dintr-un proton cu o sarcină electrică pozitivă şi un electron negativ. Un atom de antihidrogen este alcătuit dintr-un proton negativ (antiproton) şi un electron pozitiv (pozitron).

Potrivit teoriilor actuale, materia şi antimateria ar fi fost create în cantităţi egale, în primele momente de după Big Bang, însă în univers au rămas doar particulele de materie.

Marele mister este unde a dispărut cealaltă jumătate a universului - antimateria? Această întrebare îi preocupă pe fizicieni, care doresc să analizeze proprietăţile antimateriei, ce a fost creată în acceleratoarele de particule.

Primii atomi de antihidrogen au fost produşi la CERN încă din 1995. Însă ei au fost anihilaţi aproape instantaneu, la contactul cu materia.

Cercetătorii din programul ALPHA din cadrul CERN au făcut recent un nou pas înainte în această direcţie, punând la punct un nou tip de recipient cu pereţi magnetici, în care 38 de atomi de antihidrogen au rămas suspendaţi, departe de pereţii containerului, în stare liberă, timp de 0,17 secunde.

Durata de izolare a lor a putut fi dusă ulterior până la 1.000 de secunde, potrivit unui studiu publicat, duminică, online, pe site-ul revistei Nature Physics.

Potrivit comunicatului emis de CERN, 309 atomi de antihidrogen au putut fi captaţi pentru un timp suficient de lung pentru a putea "începe să le studiem proprietăţile în detaliu".

Este antimateria supusă unei antigravitaţii? Este una dintre întrebările pe care şi le pun fizicienii. Descoperirea unei astfel de "gravitaţii repulsive" ar putea aduce un răspuns pentru o altă enigmă - cea a energiei necunoscute care favorizează accelerarea expansiunii universului. Gravitatea tinde, din contră, să împingă galaxiile să se apropie unele de altele.

Atunci când suferă anumite transformări, această materie "în oglindă" respectă aceleaşi "simetrii" din legile fizicii ca şi materia normală? Potrivit simetriei CPT (charge-parity-time), "o particulă care avansează în timp în universul nostru ar trebui să fie imposibil de distins de o antiparticulă care regresează în timp într-un univers în oglindă", afirmă cercetătorii de la CERN.

"Orice indiciu care arată o încălcare a principiilor simetriei CPT ne va obliga să regândim serios felul în care noi înţelegem natura", a subliniat Jeffrey Hangst, a cărui echipă se pregăteşte să analizeze antiatomii, pentru a le compara proprietăţile cu cele ale atomilor de materie.