Anumite mutaţii genetice -de adaptare- atestă faptul că evoluţia umană continuă

Evoluţia umană continuă să se desfăşoare şi astăzi, studiile certificând faptul că organismul uman se îmbunătăţeşte de la o generaţie la alta. Mutaţiile apărute în mod constant la nivelul structurii genetice au ajutat oamenii să reziste diverselor situaţii apărute în mediile în care au trăit.

4548 afişări
Imaginea articolului Anumite mutaţii genetice -de adaptare- atestă faptul că evoluţia umană continuă

Anumite mutaţii genetice -de adaptare- atestă faptul că evoluţia umană continuă (Imagine: pbs.org)

Potrivit Descoperă, acestea sunt câteva dintre aspectele care demonstrează că evoluţia omului nu s-a încheiat:

Putem bea lapte chiar şi la maturitate

Una dintre cele mai importante caracteristici ale mamiferelor aflate în primele faze ale vieţii este faptul că se hrănesc cu lapte. Spre deosebire de acestea, oamenii fac parte din singura specie de pe Terra care consumă acest lichid chiar şi la maturitate. Din câte se pare, am dobândit această capacitate în urmă cu 7500 de ani, când oamenii din Câmpia Panonică au dezvoltat o mutaţie care le-a permis să digere laptele, deşi trecuseră de primele etape ale vieţii.

Rezistenţa la boli

Evoluţia umană, la fel ca şi cea a celorlalte specii, este realizată de indivizii sănătoşi. Numai cei care reuşesc să supravieţuiască bolilor vor putea avea urmaşi care să perpetueze specia. În acest sens, ultima maladie pe care oamenii au reuşit să o combată este malaria, iar acest lucru s-a întâmplat pentru că la nivelul organismului nostru a avut loc o mutaţie ce protejează globulele roşii împotriva parazitului care determină apariţia acestei boli. Malaria nu este singura afecţiune care a început să dispară ca urmare a unei mutaţii - lepra, tuberculoza şi holera fiind alte exemple în acest sens.

Ochii albaştri

În urmă cu aproximativ 10.000 de ani, în zona de nord a Mării Negre, apăreau primii oameni cu ochi albaştri. Din câte se pare, atunci a avut loc pentru prima dată mutaţia genei OCA2, care codează proteina necesară producerii melaninei. Oamenii de ştiinţă spun că întreruperea activităţii acestei gene limitează secretarea melaninei în iris, determinându-l să aibă culoarea albastră.

Putem respira la altitudini din ce în ce mai mari

Într-un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, cercetătorii au comparat structura genetică a tibetanilor din Munţii Himalaya cu cea a chinezilor Han din Beijing. Specialiştii au aflat că sângele celor dintâi este predispus să producă mult mai multă hemoglobină cu rol de transport al oxigenului decât în cazul celui de-al doilea grup analizat. Conform savanţilor, această caracteristică le dă tibetanilor posibilitatea să respire la altitudini mult mai mari faţă de ceilalţi oameni, iar acest lucru se întâmplă pentru că au dezvoltat o mutaţie genetică în urmă cu aproximativ 3000 de ani.

Creierul ce se micşorează

Oamenii de ştiinţă au estimat că, încă de acum 20.000 de ani, creierul uman se micşorează constant. Cu toate acestea, specialiştii susţin că acest lucru nu ne face mai puţin inteligenţi. Se presupune că organul central al sistemului nervos are această evoluţie pentru că oamenii sunt din ce în ce mai mult ajutaţi de societate să îşi realizeze activităţile şi, astfel, creierul nu mai este la fel de solicitat.

Sursa: http://bit.ly/2b8TtCM.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici