"Mona Lisa", de Leonardo da Vinci, ar putea face parte din prima imagine 3D din istorie

Tabloul "Mona Lisa", pictat de Leonardo da Vinci la începutul secolului al XVII-lea, şi "Mona Lisa de la Prado", cea mai veche copie cunoscută a celebrei picturi, ar putea alcătui prima imagine 3D din istorie, care se creează atunci când se suprapun imaginile celor două lucrări.

1230 afișări
Imaginea articolului "Mona Lisa", de Leonardo da Vinci, ar putea face parte din prima imagine 3D din istorie

"Mona Lisa", de Leonardo da Vinci, ar putea face parte din prima imagine 3D din istorie - studiu

Potrivit huffingtonpost.com, cercetătorii germani Claus-Christian Carbon şi Vera Hesslinger, autorii unui studiu despre "Mona Lisa", au ajuns la această teorie după ce au analizat, unul lângă altul, tabloul pictat de Leonardo da Vinci, păstrat la Muzeul Luvru, şi copia acestuia, realizată în aceeaşi epocă cu originalul şi în atelierul celebrului pictor de către unul dintre elevii săi, aflată la Muzeul Prado din Madrid. Această lucrare a fost autentificată în 2012 şi este cunoscută ca "Mona Lisa de la Prado".

Cei doi cercetători susţin că există o uşoară schimbare de perspectivă între cele două picturi, ceea ce înseamnă că portretele au fost realizate din puncte de observaţie diferite.

"Când am analizat pentru prima oară cele două tablouri alăturate, a fost evident că există o diferenţă foarte mică, dar clară, de perspectivă", a declarat Claus-Christian Carbon, de la Universität Bamberg din Germania, pentru revista Live Science.

"Acest lucru este vizibil dacă observaţi scaunul pe care stă Gioconda: în versiunea de la Prado, se poate vedea capătul scaunului din fundalul picturii, ceea ce nu se poate observa în versiunea de la Luvru, deoarece pictorul versiunii de la Prado a privit înspre Mona Lisa mai din stânga decât pictorul versiunii de la Luvru", se arată în studiul experţilor germani.

Intrigaţi de această observaţie, Carbon şi Hesslinger au decis să calculeze poziţiile pe care pictorul (sau pictorii) le-au adoptat pentru a picta fiecare versiune a Mona Lisei. Aceştia au descoperit că diferenţa orizontală între cele două picturi era de aproximativ 6,9 centimetri, distanţă care, întâmplător sau nu, este foarte apropiată de distanţa medie dintre ochii unei persoane.

Ipoteza conform căreia cele două tablouri ar putea alcătui o imagine 3D se bazează pe faptul că fiecare dintre ochii umani percepe obiectele din perspective diferite, trimiţând două imagini separate, bidimensionale, către creier, pentru a fi transformate într-o reprezentare tridimensională. Aceasta este imaginea pe care o "vedem".

În mod similar, Carbon şi Hesslinger presupun că cele două perspective folosite pentru pictarea "Giocondelor" de la Luvru şi Prado ar putea alcătui o imagine 3D. În momentul în care informaţiile vizuale se suprapun, observatorul obţine o capodoperă stereoscopică.

Cercetătorii au utilizat o anaglifă roşu şi cyan - bazată pe fotografierea suprapusă a ambelor fotograme, pentru a obţine imaginea în relief a obiectului fotografiat - a mâinilor Giocondei. În urma acestei tehnici, cercetătorii au putut vedea mâinile Giocondei fără ochelari 3D, dar cu efectul în relief oferit de stereografie.

Cu toate acestea, nu se poate stabili cu certitudine dacă observaţiile efectuate de Claus-Christian Carbon şi Vera Hesslinger sunt pură coincidenţă sau dacă Leonardo da Vinci, care a studiat anatomia ochiului uman şi a scris despre viziunea monoculară şi binoculară, a creat intenţionat prima tehnologie stereoscopică din istorie.

Portretul Mona Lisei este o pictură în ulei realizată pe un panou din lemn de plop, între anii 1503 şi 1505, şi o reprezintă cel mai, probabil, pe nobila florentină Mona Lisa del Giocondo. "Gioconda" este unul dintre puţinele tablouri atribuite cu certitudine artistului Leonardo da Vinci.

Cunoscut atât datorită invenţiilor sale, precum şi datorită studiilor de anatomie care au dus la descoperirea unor detalii fascinante despre simetria corpului uman, cel mai reprezentativ desen în acest sens fiind "Omul Vitruvian", Leonardo da Vinci (1452 - 1519) este, fără îndoială, o personalitate înaintea vremurilor sale şi un geniu universal. Modul de gândire şi descoperirile sale continuă să uimească şi în prezent, după mai bine de 500 de ani.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici