Spectacol cosmic la final de an. Când va putea fi admirat?

  • La 3 ianuarie 2022, mult aşteptata cometă C/2021 A1 cunoscută sub numele de Leonard se va afla la periheliu (la cea mai apropiată distanţă faţă de Soare).
  • În cazul în care nu e înnorat, priviţi spre estul cerului începând din dimineaţa zilei de 6 decembrie, cu aproximativ două ore înainte de răsărit.
  • O veţi observa imediat lângă Arcturus, o stea galben-portocalie din constelaţia lui păstorului Boötes.
1513 afișări
Imaginea articolului Spectacol cosmic la final de an. Când va putea fi admirat?

Sursa Foto- University of Hertfordshire Observatory

Pe 3 ianuarie 2022, mult aşteptata cometă C/2021 A1, cunoscută sub numele de Leonard  se va afla la periheliu (la cea mai apropiată distanţă faţă de Soare). 

Cometa a fost descoperită pe 3 ianuarie 2021 de către astronomul Greg Leonard, cel care i-a calculat traiectoria.

Potrivit Space.com, cometa se afla la afeliu (la cel mai îndepărtat punct al unui obiect care se roteşte în jurul Soarelui - la 525 de miliarde km în cazul cometei Leonard),  în urmă cu 35 milenii  când oamenii realizau picturi rupestre.

Când vom putea admira cometa Leonard?  

În cazul în care nu e înnorat, priviţi spre est începând din dimineaţa zilei de 6 decembrie, cu aproximativ două ore înainte de răsărit. O veţi observa imediat lângă Arcturus, o stea galben-portocalie din constelaţia păstorului Boötes.

Cometa poate fi admirată detaliat cu un binoclu sau cu un telescop. 

Vizibilitatea cometei Leonard în timpul dimineţii va înceta de pe data de 12 decembrie, deşi aceasta va mai da spectacole pe cer, noaptea. Ea se va afla la 5° sub strălucitoarea planetă Venus, pe 17 decembrie. Căutaţi-o la aproximativ o oră după apusul Soarelui folosind un binoclu în apropierea orizontului din partea de sud-vest.

Ce sunt cometele?

Cometele sunt corpuri cereşti mici, de aparenţă nebuloasă, care se rotesc în jurul Soarelui, ca nişte bulgări de zăpadă cosmică de gaze, roci şi praf îngheţat. Ele pot fi de mărimea unui oraş. Când ajung în apropierea Soarelui, acestea se încălzesc încăt că devin luminoase şi aruncă praf si gaze care iau forma unor cozi lungi şi strălucitoare.

Astronomii estimează că în Centura Kuiper şi dincolo de Norul Oort se află miliarde de comete care se rotesc în jurul Soarelui nostru.

Ce ambiţii au astronomii pentru a cerceta cometele din interiorul sistemului nostru solar ?

Între Marte şi Jupiter se află centura de asteroizi. Pe orbita planetei Jupiter, Uranus şi Neptun sunt două grupe de asteroizi numiţi Troieni, iar în regiunea transneptuniană este centura Kuiper de asteroizi din gheaţă. La marginea sistemului nostru solar s-ar afla Norul lui Oort, de unde provin cometele faimoase precum Halley sau Hale-Bopp. 

Dar cei mai interesanţi sunt Centaurii, care sunt obiecte din gheaţă şi rocă de un km diametru, situate la marginea sistemului nostru solar. Centaurii se intersectează cu orbitele uneia sau mai multor planete gazoase. Au caracteristici similare cu cele ale unui asteroid şi a unei comete, de aceea au fost numiţi centauri (hibrizi cai-oameni din mitologia greacă). 

Astronomii sunt curioşi în privinţa Centaurilor, care sunt bucăţi de rocă şi gheaţă de mărimi impresionante, mplasaţi între orbitele lui Jupiter şi Neptun. S-a creat o teore despre cum gravitaţia masivă a planetei Jupiter propulsează Centaurii spre interiorul sistemului solar. 

Pe măsură ce se apropie de Soare, o astfel de rocă din categoria Centaurilor se încălzeşte şi eliberează gaze şi vapori de apă din gheaţa interioară. Pe măsură ce se apropie de Soare, se formează o „coadă” distinctă – şi aşa se naşte o nouă cometă în interiorul sistemului solar. 

Astronomii au studiat de-a lungul vremii cometele şi asteroizii din sistemul nostru solar în ultimele două decenii, dar până acum nu am observat niciodată o cometă în momentul „naşterii” sale.

Darryl Seligman, un fizician de la Universitatea din Chicago, are de gând să trimită o navă spaţială lângă Jupiter, şi să „o fixeze” pe un Centaur care este propulsat de gravitaţia lui Jupiter spre Pământ. Seligman spune că a ales deja un Centaur, cunoscut sub numele de P/2019 LD2 (ATLAS), care are 12 km diametru.

Despre acesta se estimează că se va apropia de Jupiter în anul 2063, iar conform simulărilor şi calculelor, va fi propulsat spre Sistemul Solar interior, devenind o cometă din familia lui Jupiter. 

  

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici