Țânțarul a devenit cea mai letală insectă de pe planetă. Ce boli transmite și la ce să fii atent

Boli precum dengue, zika, febra hemoragică Crimeea-Congo sau boala Lyme s-au răspândit în ultimii ani, pe fondul creșterii numărului de vectori precum țânțarii și căpușele, care transportă virusuri și bacterii. Consecințele pot fi grave pentru oameni, notează EFE.

Pe 6 iulie, cu ocazia Zilei Mondiale a Zoonozelor, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atras atenția asupra acestei amenințări care, deși în Spania este în general ținută sub control, potrivit lui Jorge Galván, directorul Asociației Naționale a Firmelor de Sănătate Ambientală (ANECPLA), „reprezintă o problemă majoră prin potențialul său pandemic”.

Țânțarul, cel mai letal animal de pe planetă

Conform OMS, 70% dintre bolile infecțioase la oameni provin de la animale (nu doar paraziți, ci și păsări, pisici sau alte specii). De aceea, ANECPLA face „un apel urgent” pentru consolidarea strategiilor de supraveghere, control și prevenție a acestor boli.

Un nou tratament pentru diabet, administrat pentru prima dată pacienților. Ce efecte are 

Premieră: Cutremure de săptămâni întregi, filmate de cercetători în slow motion

De exemplu, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a raportat în 2024 un total de 150 de cazuri de infecții cu virusul West Nile, în special în sudul și estul Europei.

„În cazul țânțarului, știm că este cel mai letal animal de pe planetă”, amintește Galván.

Cât despre căpușe, mușcătura lor „poate transmite boli grave”, fiind nevoie de un control tot mai strict al acestora.

Mai multe zoonoze

Creșterea temperaturilor și a umidității favorizează răspândirea vectorilor de boli.

De asemenea, apropierea dintre fauna sălbatică, animalele domestice și oameni contribuie la creșterea cazurilor de zoonoze, afirmă Héctor Palatsi, președintele Colegiului Veterinarilor din Teruel.

„Fără sănătate ambientală, nu va exista sănătate nici pentru oameni, nici pentru animale”, subliniază el. „Totul este conectat”, adaugă. Din acest motiv a fost creată inițiativa „One Health” („O singură sănătate”), cu scopul de a îmbunătăți politicile publice de sănătate și de a promova „acțiunile preventive, care sunt întotdeauna mai bune decât tratamentele curative”, spune Galván.