Aviz negativ al CSM pe proiectul privind pensiile magistraților. Surse: Guvernul ar urma să își asume răspunderea în Parlament pe reformă

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat, joi, un aviz negativ pentru noul proiect al pensiilor magistraților.

Avizul este consultativ, însă permite Guvernului să continue procedura de adoptare.

Ordinea de zi a ședinței CSM a fost suplimentată cu avizul pentru proiectul de lege privind pensiile magistraților, potrivit surselor G4Media.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, prezent la ședința Consiliului, s-a abținut de la vot. Toți ceilalți magistrați care au votat s-au exprimat împotriva proiectului de lege.

În pofida avizului negativ al CSM, Guvernul poate continua procedura de adoptare a legii, urmând să decidă dacă își asumă răspunderea în Parlament sau trimite proiectul în procedură legislativă obișnuită. Este de așteptat ca legea să fie atacată la CCR.

În prima încercare a guvernului de a trece o lege a pensiilor magistraților, CCR a respins legea pe formă și nu pe fond. Conform CCR, proiectul de lege nu avea aviz emis de CSM. Acum proiectul nou are acest aviz, chiar dacă acesta este negativ.

Ministrul Justiției și-a exprimat speranța că dacă acest proiect privind pensiile magistraților va fi aprobat în ședința de Guvern, nu vor fi noi proteste ale magistraților.

Întrebat când își va angaja Guvernul răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților, Radu Marinescu a spus că acest lucru depinde de decizia prim-ministrului și a coaliției de guvernare, dar el speră că acest lucru se va întâmpla cât mai repede.

Surse politice au declarat că cel mai probabil joi seara va fi o nouă ședință de guvern în care să fie aprobat proiectul privind pensiile magistraților, urmând ca, cel mai probabil marți, 2 decembrie, Guvernul să își asume răspunderea în Parlament pe această reformă.

Noua lege

Noua lege a pensiilor de serviciu pentru magistrați prevede, între altele, reducerea cuantumului pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă, față de aproximativ 80% din ultimul salariu brut în prezent.

Vârsta de pensionare ar urma să crească treptat până la 65 de ani, printr-o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.

Magistrații vor putea ieși în continuare mai devreme la pensie, în anumite condiții, dar proiectul introduce cerința unei vechimi totale de 35 de ani în muncă și penalizări de circa 2% pe an pentru pensia anticipată până la atingerea vârstei standard de 65 de ani.

În ultimele zile, mai multe adunări generale ale judecătorilor și procurorilor – inclusiv judecătorii Curții de Apel București – au respins proiectul de reformă a pensiilor, reclamând că modificările propuse afectează stabilitatea sistemului judiciar și încalcă principiul independenței magistraților.