Cofeina poate ajuta unele bacterii să împiedice pătrunderea antibioticelor în celulele lor, reducând potențial efectele terapeutice ale medicamentelor, sugerează un nou studiu de laborator.
Cu toate acestea, experții avertizează că nu este încă destul de clar cum s-ar putea manifesta acest efect la oameni, așa că consumatorii de cofeină nu trebuie să intre încă în panică.
Oamenii de știință știu de zeci de ani că bacteriile se pot proteja prin eliminarea substanțelor nocive prin intermediul unor proteine speciale de transport din straturile lor exterioare, iar această capacitate ajută bacteriile să reziste la efectele medicamentelor care altfel le-ar ucide.
Cu toate acestea, nu era clar cum bacteriile modifică activitatea genelor din spatele acestor proteine de transport ca răspuns la moleculele pe care le întâlnesc, potrivit LiveScience.
Pentru a afla mai multe, cercetătorii au testat modul în care bacteria intestinală comună Escherichia coli — mai cunoscută sub numele de E. coli — a răspuns la 94 de compuși chimici diferiți, inclusiv antibiotice și aspirină, precum și la produse fabricate în intestin, cum ar fi acizii biliari secundari. De asemenea, au analizat molecule mici găsite în alimentele obișnuite, cum ar fi vanilina, compusul care conferă vaniliei aroma sa, și cafeina.
Studiul lor, publicat pe 22 iulie în revista PLOS Biology, a arătat că multe substanțe chimice diferite pot declanșa modificări în genele legate de transportul bacterian și, astfel, pot afecta potențial răspunsul acestora la antibiotice.
De exemplu, cofeina reduce producția unei proteine de transport numită OmpF, care ajută la transportul antibioticelor obișnuite, precum ciprofloxacina și amoxicilina, în membranele sau interiorul celulelor bacteriene. În teorie, cu mai puține proteine OmpF disponibile, antibioticele nu pot accesa la fel de ușor țintele lor din interiorul celulelor, ceea ce le face mai puțin eficiente.
Dar această descoperire nu ar trebui să îngrijoreze încă consumatorii de cafea, întrucât există multe variabile potențiale care nu au fost încă studiate, a spus April Hayes, cercetător postdoctoral la Universitatea din Exeter, care nu a participat la studiu.
„Aceasta ar include dacă efectul cofeinei ar reduce capacitatea organismului de a elimina infecțiile”, a declarat Hayes pentru Live Science.
Andrew Edwards, profesor de microbiologie moleculară la Imperial College London, a fost de acord că „nu există dovezi din acest studiu că consumul de cafea va afecta răspunsul unei persoane la antibiotice și nimeni nu ar trebui să-și schimbe rutina”.
Edwards, care nu a fost implicat în studiu, a spus că recomandă persoanelor cărora li s-au prescris antibiotice să urmeze îndrumările medicului și instrucțiunile care însoțesc medicamentul.
În cadrul studiului, cercetătorii de la Universitatea din Tübingen, Germania, au analizat modul în care șapte gene implicate în transportul în interiorul E. coli au răspuns la diferite substanțe chimice. Din cele 94 de substanțe testate, 28 au modificat activitatea acestor gene.
Substanțele chimice care au avut un efect includ cafeina, erbicidul paraquat și anumite clase de antibiotice, precum tetraciclinele și macrolidele. Medicamentele care blochează acidul folic, utilizate pentru tratarea unor tipuri de cancer și boli inflamatorii, precum și salicilații, o clasă largă de medicamente care include aspirina, au avut, de asemenea, un efect.
„Acest studiu se adaugă la aprecierea crescândă a faptului că bacteriile pot simți și răspunde la numeroși stimuli diferiți… care pot afecta susceptibilitatea microbului la antibiotice”, a spus Edwards.
O treime din modificările genetice induse chimic au implicat proteina de legare de origine dreaptă (pe scurt „Rob”), care activează sau dezactivează genele prin legarea la secvențe specifice de ADN. Descoperirile sugerează că Rob joacă un rol mai important în adaptarea E. coli la mediul său decât se credea anterior.
Deocamdată, însă, nu este încă clar cum anume cafeina modifică activitatea genelor în E. coli sau interacționează cu Rob la nivel molecular. În plus, cercetătorii nu știu încă dacă efectele observate în experimentele de laborator se manifestă în același mod în timpul infecțiilor reale la oameni.
În cadrul studiului, cercetătorii au descoperit că capacitatea cofeinei de a interfera cu modul de acțiune al antibioticelor se aplică și unei tulpini de E. coli prelevate de la un pacient real cu infecție a tractului urinar. Acest experiment de laborator sugerează că efectul cofeinei asupra bacteriilor ar putea avea implicații importante pentru sănătatea umană, dar, din nou, acest lucru va trebui confirmat în cercetări viitoare.
Cercetările viitoare ar putea analiza și microbii dincolo de E. coli. Cercetătorii bănuiesc că descoperirile lor ar putea avea implicații și asupra modului în care alte bacterii își modifică transportorii în timp.
Dar, ceea ce este important, „în acest moment, pare încă foarte puțin probabil ca consumul de cofeină să ducă la o infecție dificil de tratat”, a spus Hayes. „În ansamblu, acest studiu este interesant, dar nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru consumatorii de cofeină”.