Prima pagină » Știrile zilei » Criza de forță de muncă din Japonia obligă la revizuirea normelor de asistență socială vechi

Criza de forță de muncă din Japonia obligă la revizuirea normelor de asistență socială vechi

Penuria de forță de muncă din Japonia îi forțează pe legislatorii conservatori să ia în considerare revizuirea normelor de asistență socială vechi de decenii, concepute inițial pentru a încuraja femeile căsătorite să petreacă mai multe ore îngrijind casa.
Criza de forță de muncă din Japonia obligă la revizuirea normelor de asistență socială vechi
Mihaela Ionita
12 iun. 2025, 10:20, Economic

Este de așteptat ca factorii de decizie politică să adopte vineri o legislație care ar impune lucrătorilor cu fracțiune de normă să contribuie la sistemele de pensii și de asigurări de sănătate, reducând, în esență, scutirile considerate în prezent ca un factor major de descurajare a femeilor de a lucra mai multe ore sau de a avansa în carieră.

Deși reformele propuse sunt menite să atenueze criza actuală de lucrători din Japonia, acestea nu ar elimina complet un sistem despre care mulți susțin că este atât neproductiv, cât și un produs al așteptărilor învechite în materie de gen, potrivit Reuters.

„Din punctul de vedere al economiei muncii, este un sistem irațional care nu numai că restricționează oferta de forță de muncă feminină de înaltă calitate, dar servește și la limitarea presiunii pentru creșterea salariilor”, Nobuko Nagase, profesor la Universitatea pentru femei Otsuma.

Penuria de forță de muncă din Japonia atinge niveluri istorice

Penuria de forță de muncă din Japonia atinge niveluri istorice, în special în rândul întreprinderilor mici și al celor care nu sunt producătoare, ca urmare a îmbătrânirii și declinului rapid al populației.
Întreprinderile se plâng că sistemul de pensii existent face extrem de dificilă acoperirea deficitului cu lucrători cu fracțiune de normă care doresc să limiteze salariul anual sub praguri.

Asociația japoneză a directorilor de corporații, un important grup de lobby al întreprinderilor, și-a reînnoit săptămâna aceasta apelul pentru abolirea sistemului.

„Îndemnăm guvernul la o revizuire imediată”, a declarat aceasta în propunerea sa politică. „Este necesar să se revizuiască designul sistemului convențional care se bazează pe idealul unei casnice cu normă întreagă”.

Ce presupune proiectul de lege

Potrivit Ministerului Protecției Sociale, modificările, care urmează să fie puse în aplicare în etape, ar însemna că aproximativ 900.000 de femei care lucrează cu jumătate de normă ar începe să plătească taxe de asigurare, micșorând grupul de aproximativ 6,7 milioane de soți dependenți, dintre care 98% sunt femei.

Dar proiectul de lege păstrează totuși sistemul pentru soții dependenți, precizând că schimbări mai mari ar necesita „o dezbatere națională” și mai multe cercetări.

„În cea mai recentă reformă a sistemului de pensii, nu am reușit să ajungem la un consens”, a declarat premierul Shigeru Ishiba în parlament săptămâna trecută. „Există diverse persoane eligibile în cadrul acestui sistem, nu numai gospodinele cu normă întreagă, ci și cele care nu pot lucra din cauza bolii, a îngrijirii copiilor sau a responsabilităților de îngrijire”, a spus el.

Schimbarea generațiilor

Dezbaterea privind soții dependenți datează din 2000, când a fost înființat un grup de experți guvernamentali pentru a vedea dacă sistemele de pensii ar putea reflecta mai bine schimbările demografice. La acea dată, familiile cu venituri duble erau deja mai numeroase decât familiile cu casnice cu normă întreagă.

Echitatea sistemului a fost, de asemenea, pusă sub semnul întrebării deoarece cei căsătoriți cu lucrători independenți nu sunt scutiți de taxele de asigurare.

Cel mai mare grup sindical japonez, Rengo, precum și grupurile de lobby ale mediului de afaceri, doresc o reformă mai agresivă, solicitând eliminarea sistemului soțului dependent.

Sistemul „perturbă dezvoltarea carierei femeilor și cauzează un decalaj salarial între femei și bărbați”, a declarat grupul Rengo, care numără 7 milioane de membri.

Tomoko Yoshino, prima femeie șef al Rengo, a declarat că a început să creadă că sistemul trebuie schimbat la începutul anilor 1990, când boom-ul economic a explodat și gospodăriile cu venituri duble au crescut.

„În ciuda sentimentului de nedreptate împărtășit în rândul femeilor, problema nu a reușit, din păcate, să ajungă la nivelurile decizionale ale grupului pentru discuții în trecut, în parte din cauza prezenței foarte limitate a femeilor la aceste niveluri”, a spus ea.