leila munteanu

O, ea mi-e uneltire şi rugăciune, temniţă şi slobozenie, purcedere şi isprăvire, temelie şi sminteală. Vocalele ei se topesc ca prescurile pe buzele mele, consoanele ei sunt mai dulci ca un bonbon şi mai amării ca naramzul, şi mai aromate ca hasmaţuchi – un zaiafet de cuvinte, un desfrâu. Patria mea cuvioasă ca o priceasnă […]

Dacă de la Simonpetra cobori abrupt spre mare, printre jnepeni şi grohotiş, pe cărările sălbatice ale Athosului, ajungi, într-un ceas de vreme, pe ţărmul de piatră al Egeei, la mănăstirea Grigoriu. Lăcaşul a fost rezidit din temelii de Ştefan cel Mare, în zorii celui de-al XVI-lea veac, după ce piraţii îl trecuseră prin foc şi […]