tinutul secuiesc

Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus, la Camera Deputaţilor, un proiect prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României. Limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, că problema autonomiei Ţinutului Secuiesc este discutată de ”foartă multă vreme” şi că este deschis dialogului, afirmând că în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor România este un exemplu pozitiv în Europa.

În vizită oficială în Harghita şi Covasna, preşedintele Klaus Iohannis a fost pus într-o situaţie delicată. La începutul unei dezbateri la Miercurea Ciuc, după intonarea imnului naţional al României, participanţii au intonat imnul Ţinutului Secuiesc.

Partidul naţionalist radical Jobbik din Ungaria a cerut Parlamentului să răspundă la acţiunile autorităţilor române împotriva maghiarilor din Ţinutul Secuiesc, pe care le consideră "anti-maghiare" şi "ilegale", convocându-l pe ambasadorul României la Budapesta, relatează agenţia MTI.

Aproximativ 500 de persoane au participat, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, la un miting organizat de PCM "pentru schimbarea Constituţiei şi doleanţele comunităţii maghiare", între care recunoaşterea Ţinutului Secuiesc, obţinerea autonomiei regiunii şi declararea limbii maghiare ca oficială în zonă.

Liderul PDL Mureş, Dorin Florea, prim-vicepreşedinte la nivel naţional, afirmă că proiectul de autonomie prezentat de UDMR ar trebui completat cu "întreţinerea urii", întrucât, în opinia sa, liderii Uniunii "cultivă permanent şi întreţin ura unora faţă de ceilalţi de 25 de ani".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi la APCE că România nu este de acord cu autonomia pe criterii etnice, menţionând că nu doar etnicii au nevoie de autonomie şi s-a întrebat de "ce comunităţile de români ar avea mai puţină autonomie în a-şi stabili soarta comunităţii".