traditii

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1.850.000 de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora.

Tradiţiile şi obiceiurile de Înviere sunt cunoscute şi respectate de o mulţime de oameni încă din timpuri străvechi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre obiceiurile din cea de-a doua zi de Paşte, care nu sunt cunoscute de toată lumea.

Vopsitul şi ciocnirea ouălor şi ”scrierea ouălor cu tocul” se numără printre obiceiurile vechi specifice Paştelui din zona etnografică a Topliţei, păstrate şi acum de câteva familii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Buna Vestire, cunoscută şi sub numele de Blagoveştenie sau Ziua Cucului, se sărbătoreşte pe data de 25 martie a fiecărui an şi este o sărbătoare dedicată Maicii Domnului, informează Crestinortodox.ro. Această zi este legată de o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice.

Pe dealul de lângă comuna Poplaca din judeţul Sibiu, an de an tinerii se adună în noaptea Lăsatului de Sec, ultima zi dinaintea postului Paştelui.

Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi înseamnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

Originar din zona Moldovei, însă prezent în ultimii ani în majoritatea marilor oraşe ale ţării, Jocul Urşilor reprezintă un obicei ce îşi are originea într-un ritual păgân cu origini geto-dacice.

Creştini din lumea întreagă sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie, simbolizând naşterea lui Iisus Hristos. Mediafax.ro vă prezintă imagini impresionante din acest an cu tradiţii şi activităţi de Crăciun din diferite ţări şi culturi.

Tradiţii de sărbători, unele vechi de pe vremea dacilor, sunt păstrate în sate din judeţul Alba, alături de superstiţii legate de belşug, dar şi de obiceiuri ceva mai noi. Unul dintre cele mai vechi obiceiuri este "Piţăratul", copiii care merg la colidat primind un colac special, numit "piţărău".

Guvernul olandez este îndemnat să încurajeze o "dezbatere naţională menită să promoveze înţelegerea, respectul reciproc şi dialogul intercultural" odată cu apropierea Sfântului Nicolae, însoţit de un ajutor, "Petre cel negru", pe care unii-l consideră un simbol rasist.

Cele mai importante şi aşteptate sărbători tradiţionale româneşti sunt cele de iarnă. Crăciunul este cea mai veche sărbătoare din calendarul bisericesc şi celebrează Naşterea Mântuitorului Iisus.

Dacă la începutul lunii decembrie, de la oficiile poştale din România, Franţa, Anglia şi Finlanda se trimit scrisori într-un număr relativ mic, după 10 decembrie, numărul creşte semnificativ. Oficialii Poştei Finlandeze au declarat pentru gândul că "Santa Claus" primeşte aproximativ 600.000-700.000 de scrisori de la copiii din întreaga lume. "Copiii scriu destul de des pe adresa Moşului şi scrisorile în limbile materne, ca rusă, spaniolă, chineză, arabă, sau chiar şi în română", au declarat oficialii companiei finlandeze.