Tradiţii de Anul Nou: Grâuşorul şi Pluguşorul cu măşti, tradiţii neîntrerupte de sute de ani

În fiecare an, de 1 ianuarie, copilaşii din Starchiojd pleacă să sorcovească. Pe lângă Sorcova ei merg şi cu “Grâuşorul” o datină care nu a apus încă şi care se păstrează cu sfinţenie.

„Pe 1 ianuarie, dimineaţa, se umblă cu sorcova şi cu grâuşorul. Copiii iau cu ei grâuşorul pus de Sfântul Andrei. După ce sorcovăiesc oamenii spun şi urarea grâuşorului”, povesteşte Cristian Musa de la Institutul de Etnografie şi Folcor.

Potrivit tradiţiei, copilaşii spun:

„Grâuşor verde pe masă

Rămâi gazdă sănătoasă

Noi mergem la altă casă

Unde-i fata mai frumoasă

Şi baba mai arţăgoasă”.

„Apoi, gazdele rup câteva firicele din grâu, pe care-l dau la animale sau păsări şi pun bănuţi în grâuşorul copiilor, pe lângă biscuiţi, bomboane, mere”, a mai precizat Cristian Musa.

De altfel, în cartea „Starchiojd, Moştenirea culturală”, se precizează că pe timpuri: „În ziua de Anul Nou, se practica Semănatul, în acelaşi timp cu Sorcova: „Copiii aruncau seminţe când mergeau cu Sorcova”. „Copiii aveau în mână grâu pus la încolţit cu o săptămână înainte, ei lăsau în fiecare casă unul, două fire de grâu verde şi urau: «Grâuleţ verde pe masă / În casa dumneavoastră bucurie, belşug, sănătate / La mulţi ani!»”. Sorcova se practica „în noaptea de Anul Nou şi în ziua de Anul Nou”. Câte doi, trei – fete şi băieţi – sorcovoiesc. Obiectul de recuzită, sorcova, era compus din „trei nuiele de gutui, de măr dulce şi zmeură, cu ciucuri roşii”. Aceleaşi sorcove care, potrivit localnicilor, se fac şi în ziua de azi.

Pe 31 decembrie şi până la 1 ianuarie, după ora prânzului, cetele de flăcăi din comună merg cu Plugul cu măşti.

“La Anul Nou, se făcea „Pluguleţul” sau se ura „Cu plugul”. Obiceiul avea loc „în Ajunul Anului Nou, copiii (umblând) ziua, (iar) maturii seara”; se ura în curte, la fereastră, din casă în casă. Drept răsplată, urătorii primeau bani, pâine, şuncă, carne, băutură. Purtau flăcăii desagi cu butoiaşe şi strângeau acolo băutura. Şi pâinea se strângea în desagi. Apoi făceau o petrecere la unul din grup. Acolo mâncau flăcăii” se arată în cartea citată.

Acum, însă, pluguşorul a rămas, dar flăcăii primesc bani şi s-a renunţat la petrecere.

„Flăcăii poartă măşti diferite: urs, barză, berbec, capră, cerb, Moş Babă, ginerică, mirească. Sunt multe personaje. Măştile sunt făcute de fiecare sau moştenite de la părinţi şi bunici. Durează toată noaptea, până după ora 14,00, pe 1 ianuarie”, a precizat Cristian Musa.

Potrivit sursei citate, în Starchiojd, doar două datini s-au pierdut: Vasilica şi Steaua.