Paradoxul centralei nucleare de la Zaporojie. Deşi închisă, riscul de dezastru nuclear a crescut

Cea mai mare centrală nucleară din Europa, de la Zaporojie, în Ucraina, este închisă. Cele şase reactoare au fost oprite. Paradoxul este că situaţia de acum este mult mai periculos decât înainte.

Asta pentru că centrala are nevoie de sisteme de răcire atât pentru reactoare, cât şi pentru bazinele de combustibil nuclear uzat. Dar, în afară de asta, centrala mai are nevoie de energie electrică pentru operaţiunile de rutină, precum şi pentru toate sistemele de control şi monitorizare a eventualelor scurgeri.

În condiţii normale, produce şi energie pentru sine. Centrala este capabilă să se „hrănească” singură, deşi, din motive de siguranţă sporită, există diferite niveluri de alimentare suplimentară şi autonomă cu energie din surse nucleare. În Zaporojie există 4 reţele electrice de intrare (electricitate care provine de la alte centrale) şi o centrală termică suplimentară în apropiere.

Ce se întâmplă când toate aceste 5 sisteme suplimentare, din diverse motive, nu pot transporta energie? În mod normal, reactoarele intră într-o stare numită modul de funcţionare Islanding, spun specialiştii. În esenţă, încep să funcţioneze ca o insulă care trebuie să fie autosuficientă.

După cum reiese din raportul AIEA, această situaţie excepţională s-a produs deja în ultimele două luni, deoarece atât cele 4 reţele, cât şi centrala termică au fost, din diverse motive (toate legate de război), scoase în afara funcţionării. Chiar dacă reactoarele sunt oprite, centrala trebuie să rămână pornită, să monitorizeze, să continue să funcţioneze. Nu intră în hibernare, pentru că, altfel, ar fi necesar să renunţe şi la toate sistemele de control şi siguranţă. Ultima soluţie ar rămâne: punerea în funcţiune a celor 20 de generatoare diesel sigure.

Iată lista avariilor şi a defecţiunilor pe care centrala le-a suferit în urma ocupaţiei ruse. Uzina are şase reactoare VVER. - 1000, o tehnologie mai târzie decât cea de la Cernobîl. 

1) Deteriorarea transformatorului unităţii reactorului 6 (4 martie). Reparat ulterior.

2) Echipament militar rusesc în camera turbinelor reactoarelor 1 şi 2, cu personal înarmat (aprilie).

3) Rachete în zona staţiei de azot-oxigen (5 august).

4) Rachete cu deteriorare a reţelei externe de 750 Kv cu oprirea transformatorului centralei electrice.

5) Deteriorarea sistemului de combustibil radioactiv uzat şi a reţelei de comunicaţii conectate la senzorii de măsurare a radiaţiilor (5 august).

6) Avarie la staţia de pompieri (11 august).

7) Deteriorarea clădirii speciale care conţine atât combustibil nuclear, cât şi deşeuri radioactive solide (3 septembrie).

8) Personalul de control al uzinei a fost redus cu 40 la sută.

9) Deteriorarea transformatoarelor sistemului termoelectric din apropiere care ar trebui să funcţioneze ca rezervă. Potrivit AIEA, uzina dispune de motorină pentru sistemele de urgenţă doar pentru 10 zile (2250 de tone de motorină). Pe 2 septembrie, sistemul de detectare a scurgerilor radioactive a fost nefuncţionat timp de 24 de ore.

Este pentru prima dată când o centrală nucleară civilă se află în centrul unui război. Uzinele nu sunt proiectate pentru un scenariu de război.