Află cum a apărut noua tulpină de coronavirus, din Marea Britanie

Noua tulpină de coronavirus, din Marea Britanie, pune pe jar întreaga lume.

Nu este prima tulpină nouă, dar aceasta are 17 mutaţii, dintre care opt sunt în regiunea care codifică ţepii cu ajutorul cărora virusul pătrunde în celule, de aceea le dă atât de tare de furcă oamenilor de ştiinţă.

La fel de bine, Simona Ruţă, profesor de virusuologie, spune că virusul SARS-CoV-2 a avut până acum în jur de 10.000 de mutaţii.

Simona Ruţă, profesor de virusuologie: Când vă gândiţi la mutaţii, gândiţi-vă cum dumneavoastră aţi vrea să scrieţi repede un SMS pe telefon şi aţi greşi câte o literă. Codul genetic al virusului este o înşiruire de litere şi o mutaţie este o modificare într-o literă. Sunt alte mutaţii care schimbă sensul cuvântului. Aţi greşit trei-patru litere şi a ieşit alt cuvânt decât ce voiaţi să scrieţi.

Nu se ştie clar care este originea noii tulpini. Ea ar fi putut fi importată sau s-ar fi putut forma chiar în Marea Britanie. A mai fost identificată în Danemarca şi Olanda, există şi informaţii că ar fi prezentă în Italia sau Belgia. Anthony Fauci spunea că foarte probabil circulă deja şi în Statele Unite.

La fel de mare este probabilitatea să circule şi la noi. Doar că nu putem şti până când nu sunt analizate testele PCR. Iar britanicii fac asta încă de la începutul pandemiei, în mod regulat, alocă 20 de miliarde de lire numai pentru secvenţierea virusului.

Simona Ruţă, profesor de virusuologie: În Marea Britanie a fost posibilă identificarea acestei mutaţii pentru că acolo se secvenţiază cam 10% din toate probele care ies pozitive. Este enorm faţă de tot ce ce întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană şi de oriunde în lume.

O altă ipoteză emisă de oamenii de ştiinţă este că noua tulpină s-ar fi putut forma la oameni infectaţi cu noul coronavirus, care aveau imunitatea slăbită, astfel încât, în cazul lor, virusul a fost prezent în organism mai multe luni şi s-a transformat.

Oamenii de ştiinţă nu au reuşit să stabilească de ce noua tulpină se răspândeşte mai repede. Şeful laboratorului de cercetare a bolilor infecţioase de la Oxford, Peter Horby, spune că fie încărcătura virală a celor infectaţi este mai mare, fie cei infectaţi devin mai repede contagioşi, fie infectarea durează mai mult, chiar şi după ieşirea din izolare. Vestea bună este că, până acum, nu sunt dovezi că ar produce şi forme mai grave ale bolii.

Simona Ruţă, profesor de virusuologie: Gândiţi-vă că, dacă această variantă ar fi asociată cu virulenţă mai mare a bolii, cu severitate mai mare, cu posibilitatea de a determina reinfecţii, atunci s-ar vedea din datele clinice. E necesar să diagnosticăm mai multe persone infectate, deci să testăm mai mult şi în testele pozitive să facem secvenţiere ca să avem o imagine completă a variantelor virale care ar putea să apară.

Până acum, oamenii de ştiinţă au stabilit că 80% din cazurile de infectare au provenit de la 20% din infectaţi. Printre factorii care au contribuit masiv la răspândirea bolii la nivel global au fost evenimentele de tip super-spreader, cele la care a participat un număr mare de oameni, care au transportat apoi virusul.