Istorie şi Mitologie  De la Isis, Chīmalmā şi Europa la Fecioara Maria. A fi mamă de semizeu, erou sau Mântuitor în antichitate

În antichitate, multe femei au zămislit prunci ai căror taţi erau necunoscuţi. Unele au pretins că au fost vizitate de zei şi că pruncii lor sunt destinaţi pentru măreţie şi glorie, sau pentru salvarea omenirii. Dar cu ce diferă Fecioara Maria de amantele lui Zeus (Europa, Semele, Danae, Alcmene, Io, Callisto, Persefona), Chīmalmā, Rhea Silvia, Devaki sau de Isis?

4241 afișări
Imaginea articolului De la Isis, Chīmalmā şi Europa la Fecioara Maria. A fi mamă de semizeu, erou  sau Mântuitor în antichitate

Sursa colaj foto -Wikipedia Commons

Fecioara Mariam, o femeie unică în istorie care a adus pe lume un prunc întrupat de la Duhul Sfânt şi Yawheh

Fecioara Maria, sau mai bine spus, Mariam (numele real din limba aramaică, sau Miriam după limba ebraică), n-a fost prima mamă din istorie care a adus pe lume un prunc printr-o naştere miraculoasă.  

Dar ce o face pe Mariam unică în istorie este că ea nu l-a conceput pe cale sexuală pe Iisus Hristos (Yeshua în limba aramaică, Hristos sau Christos este un titlu din limba greacă care înseamnă "Unsul lui Dumnezeu"). 

Nu a venit zeul israeliţilor (care era numit Yawheh) peste noapte, a luat chip de om şi s-a culcat cu Mariam, ci după cum transmite Crezul formulat la Primul Conciliu de la Niceea din anul 325 d.Hr. (S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara,Şi S-a facut om). Nu a fost o împerechere carnală. Arhanghelul Gavriil doar i-a adus Buna Vestire  că a fost aleasă de Dumnezeu să devină Mama Celui care va Mântui omenirea, scrie în Evanghelia lui Luca

Mariam era logodită cu Iosif (Yosef în aramaică), dar nu s-au culcat niciodată după cum scrie în evanghelii. Yosef avea rolul de a fi ocrotitorul lui Mariam. El a primit porunca de la Arhanghelul Gavriil să o protejeze pe Miriam, cu care fusese logodit, de acuzaţiile de adulter din partea comunităţii.

Niciun document istoric nu ne spune câţi ani avea de fapt ea la vremea Naşterii Domnului. Dar vârsta măritişului pentru fecioarele din Israel era de între 13 şi 14 ani. Multe femei piereau la naştere, rata mortalităţii fiind crescută în antichitate.

Totuşi, evangheliile menţionează nişte fraţi ai lui Iisus, iar teologii au interpretat de-a lungul istoriei că aceştia erau fiii Mariei şi ai lui Iosif, născuţi după Iisus (însă asta ar distruge reputaţia de Fecioară a Maicii Domnului), ori erau fiii Mariei, soţia lui Clopa şi sora Mariei, fiind veri, dar numiţi fraţi în mod simbolic, ori erau fiii lui Iosif dintr-o căsătorie anterioară. 

Mariam a fost printre primii martori oculari care au asistat la minunile Mântuitorului - transformarea apei în vin la nunta din Cana Galileii. 

A asistat şi la un incident în care Iisus şi-a respins familia după ce a întrebat "cine e mama mea?", ca apoi să spună că discipolii, adepţii săi, ei sunt mama şi fraţii lui, şi că "oricine face voia lui Dumnezeu, este fratele, sora şi mama Sa". 

Mariam a asistat alături de Apostolul Ioan, Maria, soţia lui Clopa, şi Maria Magdalenta, la execuţia lui Iisus, care a fost crucificat, şi a fost martoră la Învierea Sa. 

Moartea ei nu este consemnată în scripturile biblice, dar conform tradiţiei ortodoxe, a murit de bătrâneţe, înconjurată de Sfinţii Apostoli, dar trupul ei a fost luat la cer de Iisus Hristos. 

Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită anual, pe 15 august, în ţările ortodoxe şi catolice - Austria, Belgia, Benin, Bosnia, Burundi, Camerun, Chile, Columbia, Croaţia, Cipru, Franţa,  Germania, Grecia, Guatemala, Italia,   Liban, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Madagascar, Malta, Mauritius, Paraguay, Polonia, Portugalia, România, Senegal, Seychelles, Slovenia, Spania, Elveţia, Togo şi Vanuatu. 

În Argentina şi Mexic,  sărbătoarea morţii (San La Muerte) coincide cu Adormirea Maicii Domnului. 

În Evul Mediu, în ciuda misoginismului specific epocii,  Fecioara Maria a fost cea mai respectată personalitate de sex feminin în lumea creştină şi în lumea islamică. 

Nu a fost însă prima femeie venerată pentru că a dat naştere unui fiu divin. Nu e prima relatare biblică a unei naşteri miraculoase. 

În relatările biblice,  Yawheh îşi îndeplineşte atribuţiile de zeu al fertilităţii - i-a ajutat pe Avraam şi pe Sara (care era o femeie stearpă) să conceapă un fiu, pe Isaac, când ei aveau peste 90 ani, i-a ajutat pe Zaharia şi Elisabeta să-l conceapă pe Ioan Botezătorul, deşi ei erau înaintaţi în vârstă, iar lui Manoah şi soţiei sale le-a dăruit un fiu puternic, Samson. 

Amantele lui Zeus -  femeile care au dat naştere zeilor, semizeilor şi eroilor civilizatori

Zeus, regele Olimpului, zeul cerului şi al trăznetului, a fost un zeu afemeiat şi poligam în mitologia greacă, deşi era căsătorit cu Hera, sora sa şi zeiţa căsniciei.

De fapt, a avut mai multe neveste.

Prima a fost Metis pe care a înghiţit-o, şi ca urmare, Zeus a născut-o pe Atena după ce a suferit dureri de cap. Hefaistos i-a despicat capul şi Atena s-a născut în forma sa adultă binecunoscută, ca zeiţa înţelepciunii şi a războiului. Ea le-a dăruit haine zeilor olimpieni.

A mai fost căsătorit cu Themis, Eurynome, Mnemosyne (care a dat naştere celor nouă muzee ca Urania, muza astrologiei, Clio, muza istoriei sau Calliope, muza poeziei), Leto (mama zeilor Apollo şi Artemis) şi Demetra (mama Persefonei). 

Însă din pofta sa sexuală s-au născut eroi şi semizei care au realizat fapte măreţe. 

Prima amantă importantă a lui Zeus a fost Europa, o prinţesă feniciană. Zeus s-a deghizat într-un taur, s-au împreunat şi Europa a rămas însărcinată. I-a dat naştere lui Minos, viitor rege al Cretei şi făuritor al civilizaţiei minoice. 

O altă amantă a fost Io, o preoteasă din Argolis care se dedicase zeiţei Hera. Fratele ei era Phoronis, fondatorul Argolisului. 

Zeus a poftit la Io, dar Hera l-a descoperit. Din răzbunare, Hera a transformat-o pe Io într-o viţea tânără, şi a trimis un taban (o muscă care înţeapă vitele) şi pe monstrul Argus, un titan cu 1000 de ochi, să o urmărească. Dar monstrul a fost omorât de Hermes, zeul mesager al Olimpului, şi cei 1000 de ochi au fost strămutaţi de Hera pe coada păunului,  pasărea ei preferată. 

Io a traversat calea dintre Propontis şi Marea Neagră, care a căpătat numele de Bosfor (care înseamnă Trecerea Bovinei) şi l-a întâlnit pe Prometeu care a fost înlănţuit pe Muntele Caucaz de către Zeus.

A traversat Marea Ionică şi l-a întâlnit pe Zeus care a readus-o la forma umană iniţială. S-a culcat cu ea şi i-a făgăduit că ea va fi străbuna multor eroi ca Perseu şi Hercule. 

Dacă până acum poveştile romantice ale lui Zeus vi se par bizare, să le vedeţi pe următoarele.

Zeus când s-a îndrăgostit de Leda, o prinţesă spartană, s-a transformat într-o lebădă şi s-a culcat cu ea. Leda a făcut două ouă (asta spune legenda) din care s-au născut Castor şi Pollux.

Cu Maia, una dintre cele şapte Pleiade (sau fiicele titanului Atlas care este pedepsit să ţină cerul), s-a culcat într-o peşteră şi l-au conceput pe Hermes, zeul mesager. 

Zeus a sedus şi un titan, pe Leto, care a fost hăituită de Hera care era geloasă, şi s-a refugiat pe insula Delos unde i-a născut pe Apollo, zeul artelor şi al Soarelui, şi pe Artemis, zeiţa vânătorii şi a Lunii. 

Când Zeus s-a îndrăgostit de Danae, fiica unui rege din Argos, s-a prefăcut într-o ploaie de aur pentru a pătrunde în pântecele ei şi ea l-a zămislit pe Perseu, ucigaşul Meduzei şi salvatorul Andromedei. 

Zeus s-a culcat chiar şi cu propia fiică, Persefona, soţia fratelui său, Hades, zeul infernului, şi a cărei mamă era Demetra, zeiţa agriculturii. 

Ea i-a dat naştere lui Dionis, şi Zeus l-a iubit cel mai mult căci el era menit să aducă bucurie oamenilor, dar a fost ucis de titani la comanda Herei, veşnic geloasă. 

Zeus i-a adunat rămăşiţele inimii fiului său şi le-a băgat într-o băutură pe care i-a servit-o lui Semele, o prinţesă din Teba, şi cu care s-a culcat, lăsând-o însărcinată. Pentru că Semele. instigată de Hera, i-a cerut lui Zeus să-şi arate adevărata formă divină, a fost mistuită de fulgere, iar din cenuşa ei, Zeus i-a luat embrionului pruncului său şi l-a cusut în coapsa sa. Mai târziu, din coapsa sa s-a născut Dionis pentru a doua oară şi a devenit zeul vinului şi al beţiei. 

Dar cea mai importantă amantă a lui Zeus a fost Alcmene. Ea a rămas gravidă şi l-a născut pe Alcides, sau Hercule. Imediat după naşterea sa, Hera, mâniată fiind, a trimis şerpi veninoşi să-l omoare, dar Hercule i-a strangulat. 

Se mai spune că Zeus a fost bisexual, fiind îndrăgostit de Ganimede, unul dintre cei mai frumoşi muritori. A fost răpit de Zeus pentru a-i deveni paharnic. 

O poveste şi mai bizară este că Zeus s-a îndrăgostit de Callisto, doar că ea se iubea cu zeiţa Artemis. 

Zeus s-a tranformat în Artemis şi s-a culcat cu ea, lăsând-o însărcinată. Ea l-a născut pe Arcas, părintele poporului arcadian. Când Artemis a aflat, s-a înfuriat şi a exclus-o pe Callisto din ceata ei. 

Hera a aflat şi ea. S-a înfuriat atât de tare că a transformat-o pe Callisto într-o ursoaică.  Mai târziu, când era cât pe ce să fie ucisă de fiul ei care a ieşit la vânătoare, Zeus a plasat-o pe cerul nopţii, printre stele, transformând-o în constelaţia URSA MAJOR - Carul Mare.  

Zeus n-a fost singurul zeu olimpic care a curtat numeroase femei. Şi Poseidon a făcut-o, şi i-a zămislit pe Tezeu, ucigaşul minotaurului mâncător de tineri din Labirintul regelui Minos, şi Belerofon, cel care l-a călărit pe calul înaripat Pegas şi a ucis-o pe Chimera.  

Olimpia, soţia regelui macedonean Filip al II-lea, a pretins că fiul ei, Alexandros (care avea să rămână în istorie drept Alexandru cel Mare) este al lui Zeus, şi că era menit să conducă regatul Macedoniei spre măreţie. 

Concluzia? Grecii îşi personalizau zeii în forme umane şi cu comportamente umane, genul de divinităţi care mănâncă, se îmbată, dansează, fac sex, râvnesc după plăcerile carnale, se ceartă, se războiesc şi pedepsesc. 

Nu erau modele morale demne de urmat, dar aveau să contribuie la naşterea unor semizei ce au ajuns veneraţi drept primii Eroi ai umanităţii datorită faptelor de vitejie, salvând oameni din primejdie, sau având un rol civilizator. 

 

Isis, zeiţa care l-a conceput pe Horus cu un penis artificial din aur 

Isis era soţia lui Osiris, primul stăpân al Egiptului care i-a învăţat pe oameni cum să cultive grâul şi să se folosească de inundaţiile Nilului. 

Dar Seth, fratele său, un zeu al deşertului cu cap de câine, l-a păcălit şi l-a încuiat într-un sarcofag. L-a tăiat în mai multe bucăţi şi le-a ascuns în diferite părţi ale Egiptului. 

Isis i-a căutat toate membrele, capul şi organele interne. Cu ajutorul lui Anubis, zeul morţilor cu cap de şacal, Isis i-a lipit membrele şi organele la loc, l-a îmbălsămat şi l-a înfăşurat cu fâşii, rezultând prima mumie. Pielea zeului a devenit verde.

Şi Osiris a înviat! 

Dar îi lipsea falusul care i-a fost aruncat în Nil de către Seth şi a sfârşit înghiţit de un peşte.  

Isis i-a  construit un falus din aur lui Osiris. Apoi, au făcut sex pentru ultima oară. Când s-au împreunat, lui Isis i-au crescut aripi şi a rămas gravidă.

I-a dat naştere lui Horus, zeul cu cap de şoim, primul faraon al Egiptului, zeul cerului şi al războiului, menit să răzbune uciderea tatălui său. 

Osiris  s-a dus în Duat, în lumea de apoi, unde a devenit Judecătorul Morţilor, iar Horus a stăpânit Lumea celor Vii. 

Ca urmare a mitului, a rămas ca în tradiţia egipteană a mumificării, fiecărui mort de sex masculin să-i fie scoase creierul, intestinele, plămânii, ficatul şi stomacul, dar şi falusul. 

 

Alte mitologii, alte fecioare care au avut naşteri miraculoase: Gilgameş era 2/3 zeu, 1/3 om, iar Quetzalcoatl a avut o mamă fecioară şi doi taţi-zei 

 

  • Acum 5000-6000 ani, în Mesopotamia (Irakul de azi), s-a născut Gilgameş, care era 2/3 zeu şi 1/3 om - fiul lui Lugalbanda, regele Urukului, şi al zeiţei Ninsun, care era ilustrată ca o vacă înţeleaptă. În acest mit, bărbatul este un muritor, şi mama este o zeiţă. Epopeea lui Gilgameş este prima operă literară scrisă care povesteşte viaţa unui erou. 
  • În Mexic, conform mitologiei aztece, Quetzalcoatl, zeul planetei Venus, zeul meşteşugurilor, zeul culturii şi zeul vântului, venerat de azteci, tlaxcalteci şi tolteci,  s-a născut dintr-o  fecioară pe nume Chīmalmā, şi doi zei care i-au fost taţi,  Ometecuhtli şi Omecihuatl, scrie în Codexul Zumarraga. Dar în Codexul Chimalpopoca scrie că a fost născut din doi părinţi-zei, Mixcoatl - zeul războiului şi al furtunilor, venerat sub forma Căii Lactee, şi Chīmalmā, zeiţa fertilităţii.   Sunt mai multe versiuni ale poveştii despre naşterea miraculoasă a zeului. Quetzalcoatl ar fi fost născut de fecioara Chimalman  după ce l-a visat pe zeii Ometeotl.  Într-o altă versiune, fecioara Chimalman l-a conceput pe Quetzalcoatl după ce a înghiţit un smarald. O altă versiune spune că Quetzalcoatl s-a născut din Coatlicue, care avea deja 400 de copii care au format stelele Căii Lactee. 
  • În mitologia irocheză din America de Nord, zeul Deganawida, cunoscut ca Marele Pacificator, s-a născut tot dintr-o fecioară.
  • În sufism se spune că în anul 1440 s-a născut poetul Kabir dintr-o văduvă fecioară hindusă prin palma ei, şi apoi a fost trimis pe râu într-un coş, fiind găsit şi adoptat de o familie de ţesători musulmani. 
  • În mitologia romană, Rhea Silvia, o preotasă vestală (slujitoare a zeiţei Vesta care întruchipa focul căminului), ce era obligată să fie virgină, a fost curtată de zeul roman al războiului, Marte. A rămas gravidă şi a născut gemeni - Romulus şi Remus. De frica regelui Amulius care i-a omorât tatăl şi i-a uzurpat tronul, şi-a băgat pruncii într-un coş pe Tibru, fiind găsiţi şi alăptaţi de o lupoaică. 
  • În mitologia hindusă, Vişnu, zeul timpului şi realităţii supreme, protector al binelui, a coborât pe pământ, îndrăgostit de prinţesa Devaki, şi s-a întrupat în pântecele ei. Astfel, s-a născut Krişna, zeul cu piele albastră al iubirii şi tandreţei, scrie Mahabharata
  • În mitologia chineză, Împăratul Galben s-a născut dintr-o fecioară pe nume Fubao, care a fost trezită de un fulger de la Carul Mare. În istoria consemnată a Chinei  şi în  lucrarea Înregistrările Marelui Istoric, tatăl Împăratului Galben este Shaodian. Împăratul Galben, sau Huangdi, unul dintre Primii Trei Auguşti şi Cei Cinci Suverani, este acreditat cu inventarea fotbalului şi calendarului chinezesc. 
  • În mitologia greacă, Ahile era fiul regelui Peleus din Phitia şi a lui Thetis, o nereidă, una din nepoatele titanului Oceanos. 

Sursa - Wikipedia 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici