Patrimoniul MNLR, mutat de vineri la Casa Presei. Muzeul Literaturii va fi închis cel puţin un an

Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Capitală, a declarat pentru MEDIAFAX că, începând de vineri, patrimoniul care se afla în clădirea de pe Bulevardul Dacia va fi mutat la Casa Presei, iar instituţia muzeală nu va fi deschisă publicului mai devreme de un an.

Patrimoniul MNLR, mutat de vineri la Casa Presei. Muzeul Literaturii va fi închis cel puţin un an (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Contactat joi de MEDIAFAX, Ioan Cristescu a precizat că, până în acest moment, au fost mutate la Casa Presei toate lucrurile necesare pentru "activitatea curentă" a instituţiei, precum "biblioteca, librăria, birourile administrative, birourile angajaţilor".

În ceea ce priveşte patrimoniul, directorul MNLR a spus că acesta nu a fost încă mutat.

"Patrimoniul încă nu l-am mutat. O să începem de mâine, şi sâmbătă şi duminică îl mutăm", a declarat Ioan Cristescu pentru MEDIAFAX.

Întrebat când va putea publicul vizita din nou muzeul, Ioan Cristescu a spus că sediul de la Casa Presei este doar pentru "depozitare, conservare şi inventariere", iar Muzeul Naţional al Literaturii Române nu va fi deschis pentru vizitare mai devreme de un an.

"Am şi eu o promisiune pe care a făcut-o publică premierul (Victor, n.r.) Ponta, am şi promisiunea Primăriei Capitalei că în următoarea perioadă, după ce terminăm cu mutatul, vom căuta o clădire", a mai spus Ioan Cristescu.

Fondul "Lucian Blaga", unul dintre cele mai importante de la Muzeul Naţional al Literaturii Române

Dorli Blaga, fiica scriitorului Lucian Blaga, i-a trimis, miercuri, o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta, "în memoria tuturor personalităţilor culturii române, ale căror manuscrise se află în posesia fostului «Muzeu al literaturii române», în curs de desfiinţare".

"M-am consultat cu specialişti care au lucrat la muzeu. Cel mai important este Fondul Blaga, urmat de Sadoveanu, Rebreanu, T. Maiorescu, Slavici, Pillat, Comarnescu, Zarifopol s.a. T. Arghezi este puţin, pentru ca Mitzura (Arghezi, n.r.) a păstrat totul la Mărţişor (Casa Memorială "Tudor Arghezi - Mărţişor", n.r.). Pe care, de altfel, a reuşit să îl salveze de intenţiile de demolare ale lui Ceauşescu", se mai arată în scrisoarea pe care Dorli Blaga i-a adresat-o premierului Victor Ponta, căruia i-a transmis că este "prea tânăr" ca să ştie că "Lucian Blaga a murit ca scriitor interzis".

Fiica scriitorului mai spune că a donat, în 1980, Muzeului Literaturii biblioteca tatălui său. "Carte străină achiziţionată de el în timpul carierei lui de funcţionar al Ministerului de Externe (1926 - 1939), completată cu o mare parte a bibliotecii bunicului meu, politicianul Coriolan Brediceanu, din Lugoj, Banat (decedat 1908). Muzeul a catalogat biblioteca. A fost evaluată la preţul de atunci al unui apartament nou construit de patru camere", se mai arată în scrisoarea deschisă, publicată pe site-ul contributors.ro.

Dorli Blaga îi cere premierului Victor Ponta să facă uz de autoritatea sa şi să salveze "de la moarte sigură acest foarte valoros patrimoniu, prin transferarea în acea instituţie care să asigure conservarea în cele mai bune condiţiuni a acestuia".

La rândul său, Ioan Cristescu, directorul MNLR, a precizat, joi, pentru MEDIAFAX că Fondul Blaga este unul dintre cele importante pe care le are muzeul.

Proteste în faţa clădirii MNLR pentru salvarea instituţiei muzeale

Mai multe proteste au avut loc în Capitală după ce s-a aflat că Muzeul Naţional al Literaturii Române ar urma să fie închis, întrucât clădirea, situată pe Bulevardul Dacia, unde îşi desfăşura activitatea instituţia a fost retrocedată, iar proprietarul a somat muzeul în privinţa întreruperii activităţii din 15 iunie.

Astfel, pe 4 iunie, aproximativ 50 de persoane, majoritatea angajaţi ai Muzeului Literaturii, au participat la un protest neautorizat faţă de evacuarea instituţiei din sediul de pe Bulevardul Dacia, directorul MNLR declarând la acea vreme că alimentarea cu apă fusese întreruptă, iar personalul nu îşi mai putea desfăşura activitatea.

Un alt protest cu acelaşi obiect, tot neautorizat, s-a desfăşurat, tot pe 4 iunie, în faţa Primăriei Capitalei, unde s-au adunat circa 10-15 persoane, respectiv câţiva angajaţi ai muzeului, alături de tineri. Câţiva dintre participanţii la acel protest au scris pe coli A4 mesaje precum "Salvaţi muzeul", "Vrem cultură, nu cianură" şi "Salvaţi literatura românilor".

Totodată, pe 8 iunie, peste 20 de persoane, angajaţi ai MNLR, scriitori şi alţi artişti, s-au adunat în faţa instituţiei pentru a atrage atenţia asupra faptului că sediul acesteia urma să fie evacuat pe 15 iunie, fără a exista un alt spaţiu pentru găzduirea muzeului.

De asemenea, peste 60 de persoane au asistat, pe 10 iunie, la un eveniment organizat de Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate în faţa Muzeului Literaturii Române din Capitală, unde membrii ARCEN au citit fragmente din opere semnate de Emil Cioran şi Mircea Eliade.

Primăria Municipiului Bucureşti încearcă să găsească un nou sediu pentru MNLR

Pe 5 iunie, reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) au precizat pentru MEDIAFAX că, având în vedere faptul că există o hotărâre definitivă şi executorie prin care clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) a fost retrocedată, dar şi că proprietarul a somat instituţia în privinţa întreruperii activităţii din 15 iunie, municipalitatea a luat măsuri de punere în siguranţă a patrimoniului, conform Legii 311/2003 (a muzeelor şi colecţiilor), prin promovarea unei hotărâri de Consiliu General de bugetare şi finanţare a lucrărilor specifice şi pregătire a unor spaţii adecvate de expunere şi conservare. Prin nota de fundamentare din 23 mai, a fost solicitată Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), sub autoritatea căruia se află MNLR, alocarea sumei necesare închirierii unui nou spaţiu, dar şi transportului obiectelor de patrimoniu, conservării şi păstrării acestora.

"Din scrisoarea MNLR nr. 1593/23.05.2014, prin care se solicita asigurarea de urgenţă în bugetul instituţiei a sumelor necesare pentru finanţarea cheltuielilor ocazionate de eliberarea spaţiilor din incinta imobilului şi relocarea activităţii muzeale, rezultă un necesar total de suplimentare a bugetului instituţiei cu suma de 2.550 mii lei", au precizat la momentul respectiv reprezentanţii municipalităţii.

Solicitarea muzeului nu a fost însă aprobată în şedinţa CGMB din 30 mai.

Reprezentanţii PMB au mai arătat că, deoarece muncipalitatea nu deţine un spaţiu adecvat desfăşurării activităţii acestui muzeu, s-a solicitat Ministerului Culturii şi RAAPPS identificarea unui spaţiu adecvat, cele două instituţii răspunzând însă că nu dispun de un astfel de spaţiu.

Tezaurul de la Muzeul Literaturii, mutat în incinta Casei Presei

Tezaurul din Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) urmează să fie mutat în incinta Casei Presei din Bucureşti, după ce primarul general, Sorin Oprescu, şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, au evaluat mai multe imobile.

"Primăria Municipiului Bucureşti se ocupă deja de igienizarea şi pregătirea spaţiului şi are în responsabilitate şi întreţinerea lui ulterioară, astfel încât valorile inestimabile ale Muzeului Naţional al Literaturii Române să fie păstrate în condiţii optime şi de maximă siguranţă. În perioada imediat următoare, vor fi făcute demersuri pentru identificarea unui imobil adecvat funcţionării Muzeului Naţional al Literaturii Române, pentru expunerea tezaurului literar, pe măsura prestigiului instituţiei de cultură", se arăta într-un comunicat remis MEDIAFAX pe 13 iunie.

Muzeul Literaturii, din 1957 până în prezent

Întemeiat în 1957, Muzeul Literaturii fiinţa pe şoseaua Kiseleff, într-un imobil care, în prezent, este sediul central al Partidului Social Democrat, şi a trebuit mutat ulterior pentru că acea clădire nu dispunea de suficient loc pentru întregul patrimoniu literar al instituţiei.

Muzeului Naţional al Literaturii Române i-a fost repartizat actualul sediu în anul 1967, când Tudor Arghezi a avut o intervenţie la fostul dictator Nicolae Ceauşescu pentru ca spaţiul din bulevardul Dacia să fie o casă a manuscriselor, documentelor şi studiului. "Atunci, Arghezi, la îndemnul altor personalităţi şi scriitori, cum a fost Perpessicius (Dumitru S. Panaitescu, n.r.), primul director al muzeului, a sunat la Ceauşescu şi a spus că vrea acest sediu şi că se cuvine", a declarat Oana Oros, coordonatorul proiectelor educative la MNLR, pentru MEDIAFAX.

În anul 2013, Muzeul Naţional al Literaturii Române a avut 14.726 de vizitatori, din care 10% au fost străini, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii muzeului.

Profilul beneficiarului actual al MNLR este format din public tânăr (între 7 şi 18 ani), aproximativ 60% din vizitatori aparţinând vârstei şcolarităţii care vizitează muzeul în grupuri organizate şi în scopuri educaţionale, public iubitor de literatură şi de cultură (în general), care participă la expoziţiile şi manifestările cu caracter de popularizare (expoziţii, centenare, târguri de carte, seri de poezie, reprezentaţii teatrale) organizate în incinta MNLR sau a partenerilor, şi public eterogen care participă în număr foarte mare (ocazional) la manifestările de anvergură ale instituţiei: Noaptea muzeelor şi Zilele Bucureştiului (între 3.000 şi 4.000 de participanţi în 24 de ore).

Printre evenimentele organizate de MNLR în 2013 se numără o expoziţie de ceasuri, în colaborare cu Muzeul Naţional Cotroceni, Festivalul internaţional TNCP (Tu nu citeşti poezie?), Ziua Mondială a Poeziei, Noaptea europeană a muzeelor, Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor, Teatru de la muzeu, Cinemateca literaturii, Seri de literatură şi muzică, Congresul Naţional de Istorie a Presei, ediţia a VI-a, şi o întâlnire cu scriitorul francez Achmy Halley, directorul rezidenţelor de creaţie de la Villa Marguerite Yourcenar (Franţa).

Pe de altă parte, MNLR, care funcţionează în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti, a avut un buget de 2.745.000 lei, suma din biletele vândute de instituţie ridicându-se la 54.516 de lei.

Muzeul Literaturii Române din Bucureşti are o arhivă de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu şi cărţi vechi (unele mai vechi de 500 de ani), evaluate la peste 1 miliard de euro, dar a căror valoare istorică şi culturală este inestimabilă. Printre ele, manuscrise de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti şi Mihai Eminescu, în numele căruia a fost creat acest muzeu.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

comentează și tu Momentan sunt 1 comentarii
Taguri:
MNLR ,
PATRIMONIU ,
IOAN CRISTESCU
COMENTARII
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
VESTE URIAŞĂ pentru România în aceste momente. Anunţul pe care îl aşteptam de aproape 26 ani a fost făcut