10 indicatori economici ai României de la intrarea în UE. În nouă ani PIB-ul a făcut un salt de la 126 mld. € la 160 mld. €. De ce nu se văd beneficiile?

Investiţiile străine au crescut spectaculos de la 3,4 miliarde de euro la finele lui 2006 la 60 de miliarde de euro la finalul lui 2014, beneficiind de o altă libertate fundamentală - libera circulaţie a capitalurilor, informează Ziarul Financiar.

1879 afișări
Imaginea articolului 10 indicatori economici ai României de la intrarea în UE. În nouă ani PIB-ul a făcut un salt de la 126 mld. € la 160 mld. €. De ce nu se văd beneficiile?

10 indicatori economici ai României de la intrarea în UE. În nouă ani PIB-ul a făcut un salt de la 126 mld. € la 160 mld. €. De ce nu se văd beneficiile? (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

Însă un alt drept fundamental din UE a adus şi o năpastă pe capul României: peste două milioane de români au părăsit ţara, ceea ce, pe termen mediu şi lung, va costa scump România. Cu toate acestea, pentru vremurile pe care le trăim, exodul nemaiîntâlnit este benefic pentru că, pe de o parte, a scutit statul sărac de cheltuieli sociale, iar pe de altă parte muncitorii plecaţi au trimis bani acasă sprijinindu-şi familiile, dar şi statul, care, fără aceşti bani, ar fi avut grave probleme în vremea crizei. Se poate spune că muncitorii români din străină tatea sunt cei mai mari investitori străini în România de vreme ce, la nivelul lui 2014, remiterile erau de 61 mld. euro, iar investiţiile străine de 60 mld. euro.

Ce este de făcut însă ca beneficiile aderării să fie cât mai vizibile?

„România trebuia să favorizeze capitalul autohton pentru a merge înainte. De exemplu a fost o bătălie mare pentru salvarea siderurgiei, pe baza unor avantaje foarte clare. Nu ar fi fost posibile performanţele industriei auto fără siderurgie“, a spus ieri la ZF Live fostul negociator-şef al României cu UE Vasile Puşcaş.

„UE va arăta în scurt timp mult diferit de cea de azi, care oricum e mult diferită de cea din 2007“, a mai arătat el.

În aceste condiţii, România ar trebui să încerce să recupereze cât de mult din ce nu a făcut în ultimii ani şi să se ancoreze în politicile europene care favorizează dezvoltarea, atâta timp cât ele mai există.

Potrivit fostului comisar european Leonard Orban, chiar şi proiectele cu finanţare europeană care nu şi-au atins obiectivele şi unde banii par să fi fost risipiţi de fapt au avut un impact pozitiv prin sumele virate la bugetul statului din taxe şi impozite. Leonard Orban admite că există o întârziere în derularea exerciţiului financiar 2014-2020 şi că măcar unele licitaţii de depunere de proiecte trebuia să fie lansate mai devreme. „Sper ca lucrurile să se accelereze şi să apară primele contracte pe fonduri UE. Chiar dacă perioada se va prelungi cu un an, până în 2023, este cazul să accelerăm utilizarea.“

10 indicatori economici ai României de la intrarea în Uniunea Europeană

1. Peste 2 milioane de români au emigrat

Două milioane de români au plecat la muncă în străinătate doar în intervalul 2007 – 2014 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), iar numai în 2007 jumătate de milion de români au plecat în altă ţară din UE, în special în Spania şi în Italia. Majoritatea celor plecaţi fac parte din categoria populaţiei apte de muncă, iar salariile pe care le primesc în străinătate sunt de 4-5 ori mai mari decât cele pe care le-ar primi în România.

2. Căpşunarii, cei mai mari investitori străini

În vreme ce guvernele succesive nu au găsit 1,5 – 2 mld. euro pentru o autostradă care să treacă munţii, românii din străinătate au trims acasă, de la debutul crizei până în 2014, 29 mld. euro, dublu cât toate investiţiile străine realizate în aceeaşi perioadă, 14 miliarde de euro. Din 2000 şi până la finele lui 2014 investiţiile străine au fost de 60 de miliarde de euro, faţă de 61,6 mld. euro banii trimişi de românii din străinătate. Prin urmare, este legitim să spunem că românii din străinătate sunt cei mai mari investitori „străini” în România.

3. PIB-ul din 2015, mai mare cu 33 mld. euro

PIB-ul României era de 126 de miliarde de euro în 2007, anul intrării României în Uniunea Europeană, iar anul trecut a ajuns la 159 de miliarde de euro (valoare estimată), cu 26% mai mult faţă de nivelul de acum 8 ani. Deşi PIB-ul a scăzut cu 7% în anul 2009, primul an de criză, în ultimii ani România a dobândit o poziţie net favorabilă în UE în ceea ce priveşte rata de creştere a PIB. Astfel, datele provizorii arată că în 2015 PIB-ul României a crescut cu 3,8%, peste nivelul înregistrat de Polonia (unde creşterea reală a PIB a fost de 3,6%), Ungaria (2,9%) sau Bulgaria (3%), potrivit Eurostat.

Citeşte continuarea pe ZF

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici