BERD a îmbunătăţit uşor prognoza de creştere economică pntru România, la 1,9%

În pofida revizuirii pozitive a prognozei, creşterea economică a României rămâne penultima între cele 29 de state în care operează BERD. Doar în cazul Croaţiei, cu o creştere estimată pentru acest an la 1,1%, aşteptările sunt mai slabe. În România şi Bulgaria, state membre ale Uniunii Europene, perspectivele economice se îmbunătăţesc, dar într-un ritm modest, notează BERD.

"În România pare că are loc în sfârşit o recuperare, după doi ani de creştere negativă, iar economia ar trebui să revină la un avans economic modest în acest an. Exporturile cresc puternic, producţia industrială a urcat anual cu peste 7% în mai, şi chiar sectorul construcţiilor începe să-şi revină. Totuşi, noul acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional angajează Guvernul la noi măsuri de austeritate. Acesta va reduce vulnerabilităţile fiscale, însă va descuraja recuperarea cererii interne", se arată într-un raport al BERD pentru regiunea în care operează banca.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană estimează pentru acest an o creştere economică de 1,5% în România.

BERD a menţinut prognoza de 3,8% pentru România în 2012.

Pentru regiunea Europei de Sud-Est, care include şi România, banca a urcat uşor prognoza pe acest an, de la 2,2% la 2,3%, însă a operat o reducere de 0,1 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,7% la 3,6%. Pe lângă România, Europa de Sud-Est include şi Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.

Evoluţia economică rămâne lentă în aproape întreaga regiune, notează BERD, în timp ce Turcia se dezvoltă accelerat. Chiar dacă pentru majoritatea statelor din Europa de Sud-Est există aşteptări de creştere în acest an, ratele avansului economic sunt în cea mai mare parte, încă, sub cele de dinaintea crizei. Recuperarea a fost susţinută de exporturi. Importurile cresc din nou, indicând o recuperare parţială a cererii interne şi încrederii consumatorilor.

Nivelul investiţiilor străine directe din regiune rămâne, de asemenea, sub nivelul anterior crizei. Majoritatea ţărilor continuă să se confrunte cu provocări fiscale, însă cele care au în derulare acorduri cu FMI au reuşit, în general, să-şi respecte obligaţiile asumate.

Riscuri semnificative rezultă din efectele unei posibile contagiuni a crizei datoriilor din Grecia. Până în prezent, impactul a fost limitat, însă există posibilitatea perturbării activităţii economice din regiune dacă situaţia din Grecia se deteriorează în continuare, se arată în raport.

În luna martie, autorităţile române au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Atunci, FMI a pus la dispoziţia României o primă tranşă în valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro). Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.