Olteanu, BNR: România trebuie să stabilească o serie de ţinte intermediare pentru a adera la euro

"Când aderăm la euro am aflat, este o decizie politică. Din momentul în care decizia a fost luată însă, dimensiunea politică dispare. Pentru că, dacă stabilirea unui calendar este o decizie a reprezentanţilor, îndeplinirea condiţiilor, în special în ceea ce priveşte competitivitatea, convergenţa reală a economiei româneşti, capacitatea noastră de a trăi acolo, de a produce şi de a consuma acolo, fără a diverge de modelul pozitiv european presupune să ne creştem competitivitatea şi aici trebuie ajuns la un consens pentru stabilirea unui traseu care să presupună, pornind de la ţinta aderării, o serie întreagă de ţinte intermediare pe ani, pe luni, pe domenii, pe reforme", a afirmat marţi Olteanu la un seminar pe teme economice.

La rândul său, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, consideră că ţinta de adoptare a monedei euro în 2019 este foarte ambiţioasă, dar nu imposibil de realizat, susţinând opinia viceguvernatorului că este necesară stabilirea unor obiective clare, în mai mulţi paşi.

"După anunţul public (de aderare - n.r.), acum este foarte important acel plan detaliat, pe care ar trebui să îl finalizăm, pentru că acest plan ar trebui să asigure bazele unui nivel de trai mai bun al românilor, pentru că asta înseamnă creşterea PIB/locuitor, înseamnă că suntem mai eficienţi, deci va fi normal să avem salarii mai mari. Acesta este cel mai important lucru care vine după anunţul public. Nu data în sine este importantă, important este să avem acest proiect, cu termene detaliate, cu instituţiile responsabile", a spus Anghel.

Totodată, el este de părere că România nu ar trebui să prelungească prea mult perioada în care va rămâne în ERM II, anticamera zonei euro, de minim doi ani.

Olteanu a amintit că ţara are probleme legate de economia la care statul este acţionar, de reforma imigraţiei sau îmbătrânirea populaţiei, având ca opţiuni creşterea natalităţii sau "importul" de forţă de muncă.

"Suntem o societate care îmbătrâneşte şi dacă noi şi cei care vin după noi nu ne decidem să facem mai mulţi copii, cum s-au decis francezii, va trebui să ne decidem să invităm alţi oameni să muncească în ţara noastră, aşa cum s-au decis germanii. Este o realitate pe care trebuie să o asimilăm, social, cultural şi apoi instituţional, dar este o realitate pe care trebuie să o pregătim de acum, pentru că altfel riscăm să ne trezim destul de târziu şi într-un moment în care se transformă dintr-o nevoie economică şi socială într-o nevoie instituţională, într-o presiune bugetară, într-un dezechilibru între generaţii", a punctat Olteanu.

Viceguvernatorul consideră că structura ocupării populaţiei trebuie reformată, astfel încât cei din mediul rural să lucreze în urban, să se alăture populaţiei din industrie şi servicii.

"Trebuie să sprijinim dezvoltarea infrastructurii, în special trecerea peste munţi, şi reforma educaţiei şi să oferim în acele zone forţă de muncă atractiv calificată", a mai spus oficialul BNR.

În ceea ce priveşte dezintermedierea bancară, el a precizat că BNR vede efectul acesteia ca natural după intrările de capital, însă aderarea României Autoritatea Bancară Europeană (ABE) ar putea reduce dezintermedierea sau ar putea inversa sensul.

"Aş spune că sunt două efecte pe care intrarea în ABE le va avea: unul se referă la fluxurile de capitaluri, al doilea la costuri", a menţionat Olteanu.