COMENTARIU Valeriu Şuhan: Populari sau populişti

Un primar dintre cei proaspăt aleşi în Capitală, zice că el renunţă a mai folosi autoturismul, chiar de serviciu fiind şi alege să circule cu metroul.

Aş fi preferat să ne anunţe că va cumpăra o sută Dacia de care o vrea el, numai să contribuie la consumul de industrie din România.

Tot acelaşi, ne mai anunţase cu vreo câteva zile înainte că el nu va mai cheltui banii  contribuabililor pentru iluminatul de sărbători.

Zicea că-s o risipă.

Între timp, Parisul a aprins oraşul cu luminile de sărbătoare în aşteptarea Crăciunului.

La noi, primarul ăla nefericit vrea să-l aducă pe Moş Gerilă.

Probabil, pentru că ăla e obişnuit cu întunericul.

Acuma, pe bune, cum altfel decât nefericit poate fi un ins, chiar şi primar, chiar dacă unul mai mic, care şterge dintr-un condei, simbolul atmosferei  de bucurie şi speranţă în naşterea lui Isus.

Cei care ni-l aducem aminte şi pe tristul Moş Gerilă şi atmosfera falsă şi întunecată de pe „vremea” lui, tare ne-am dori să nu o mai întâlnim.

Noi am prefera să vedem străzile pline de lumină, dacă s-ar putea să avem şi măcar puţină zăpadă, să ne bucurăm şi să uităm puţin de năpasta asta de virus.

Dom’ primar e însă, de altă părere.

El vrea să nu avem nici o bucurie, să fim la fel de trişti precum nefericirea care îi e proprie.

Pe lângă că e nefericit, omul e şi atât de populist, că te paralizează de indignare.

Ca să nu spun că te umple de spume...

Cât de proşti ne crede ?!

Cică el renunţă la maşină şi circulă cu metroul. Bă, nene, mă laşi ?!

De unde frate, de acasă, până unde ? Până la primărie ?

Ok, bine ! Şi prin sector unde ar trebui să fie măcar 50 % din timp, care înseamnă de dimineaţă până seara, cu ce merge ?!

Cu trotineta, desigur.

M-am săturat până peste cap de marionetele astea care habar n-au de nimic, dar mimează preocuparea pentru cetăţean.

De fapt, astfel de personaje sunt o pacoste pentru comunitate, pentru că, în primul rând, n-au nici un fel de viziune.

Bâjbâie jenant în căutarea justificării popularităţii nemeritate.

Populismul e o tentaţie foarte la îndemână pe care un ins precum primarul „nostru”, a înghiţit-o pe nemestecate.

Indiferent cât ne-ar plăcea să ne considerăm săraci sau proşti sau hoţi şi neapărat, dar neapărat, corupţi, venitul pe locuitor în zona Bucureşti-Ilfov este peste media UE în această privinţă.

Deci, cel puţin ăştia care locuim pe-aici, nu suntem deloc în situaţia de a ne zgârci, pentru simplul motiv că urbea are bani.

Suficienţi pentru a ne permite să cinstim cu lumină tradiţia noastră creştină.

Suficienţi de asemenea, pentru ca un primar de sector din „amărâtul” de Bucureşti, să poată circula prin „parohia” lui într-un Duster.

Dealtfel, banii ăştia provin tot de la noi, plătitori de taxe şi impozite, sub diverse forme.

Cu siguranţă, nu i-am împrumutat de la nimeni.

Noi i-am făcut !

Primăria este în primul rând, casa oamenilor comunităţii.

Unii dintre ei, au nevoie de solidaritatea celorlalţi şi cu toţii, au nevoie de a se simţi apartenenţi comunităţii.

Eu nu vreau să fiu solidar cu nefericitul primar...