ANALIZĂ: Serviciile secrete britanice, sub presiune după dezvăluirile despre CIA

Publicarea marţi a raportului copleşitor al Senatului american a relansat în mod brusc numeroase întrebări rămase în suspans despre rolul jucat de către serviciile britanice de informaţii interne - MI5 - şi externe - MI6 -, în urma atentatelor comise pe 11 septembrie 2001 în Statele Unite.

Cei mai apropiaţi aliaţi ai americanilor, britanicii au lucrat mână în mână cu aliaţii lor, în timpul campaniilor din Irak şi Afganistan.

În 2010, premierul David Cameron recunoştea că aveau loc "investigaţii asupra nivelului de colaborare a agenţilor britanici cu serviciile de informaţii străine care tratează deţinuţi într-un mod neadecvat".

Judecătorul pensionar Peter Gibson este cel căruia i-a fost încredinţată, la vremea respectivă, sarcina dificilă de a efectua o anchetă independentă.

Însă, din cauza mijloacelor insuficiente, în raportul pe care l-a prezentat în decembrie 2013 el ridică un număr mai mare de întrebări decât celor care le oferă răspuns. Acest lucru a fost perceput ca o mărturisire a neputinţei în faţa unei administraţii care nu este deloc înclinată să-şi divulge secretele, mai ales când este vorba despre principalul său aliat.

- "Vreau adevărul"

Comisia parlamentară pentru Informaţii şi Securitate (ISC) a moştenit acest dosar şi urmează să-şi prezinte concluziile în 2015.

"Odată ce Comisia va prezenta raportul, va fi necesar să ne întrebăm dacă nu cumva este nevoie să deschidem o anchetă judiciară completă", a declarat deja, săptămâna aceasta, vicepremierul liberal-democrat Nick Clegg.

"Am aceeaşi poziţie ca toată lumea. Vreau adevărul", a subliniat el.

Oare serviciile secrete britanice au mâinile curate? Printre cei care răspund negativ se află şi etiopianul Binyam Mohamed. Deţinut la Guantanamo Bay (Cuba) timp de peste patru ani, el afirmă că un membru MI5 a fost cel care a pus întrebări în timpul interogatoriilor în care a fost torturat.

Marea Britanie este acuzată, de asemenea, de complicitate la răpirea lui Abdelhakim Belhaj, un fost jihadist care a devenit comandant militar la Tripoli după îndepărtarea lui Muammar Kadhafi de la putere, în 2011.

Curtea de Apel de la Londra a apreciat în octombrie că anchetarea autorităţilor britanice este întemeiată.

- Petiţie Amnesty International pentru deschiderea unei anchete

"Noi ştim că Marea Britanie a fost complicea CIA în cazuri de torturare şi transferare (secretă) a unor deţinuţi", acuză Donald Campbell, un purtător de cuvânt al Reprieve, o organizaţie de apărare a drepturilor omului.

Problema este "când va explica Guvernul cum s-a putut autoriza acest lucru", a declarat el pentru AFP, adăugând că raportul american "subliniază necesitatea" ca Londra să-şi examineze propria conştiinţă.

"În acest moment Marea Britanie acţionează ca cineva care nu îndrăzneşte să deschidă o uşă, de frică să nu decopere ce se află în spatele ei", subliniază la rândul său Tom Davies, un reprezentant Amnesty International.

ONG-ul a lansat o petiţie online prin care cere deschiderea unei anchete judiciare. Aceasta era semnată de peste 14.000 de persoane vineri dimineaţa.

Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, Guvernul Cameron este nevoit să facă faţă presei britanice care se întreabă dacă nu cumva Londra a cerut Washingtonului să cenzureze anumite pasaje care o vizează din raportul CIA.

"Aceste informaţii au fost suprimate (...) Statele Unite cunosc adevărul, nu noi", subliniază Jenni Russell într-un editorial publicat în Times.

La rândul său, Downing Street recunoaşte că a avut loc un dialog cu americanii despre conţinutul raportului, "dar nu s-a pus problema să se ceară retragerea unor eventuale acuzaţii despre o implicare britanică în activităţi considerate ilegale în Marea Britanie".

În rest, serviciile premierului îndeamnă să se aştepte concluziile Comisiei parlamentare: "să vedem ce spun ei şi după aceea vom vedea ce este de făcut".

Britanicii care vor să afle vor fi nevoiţi să spere că informaţiile cele mai sensibile din acest nou raport nu vor fi protejate prin aplicarea măsurii privind interzicerea publicării - timp de 20 de ani - a documentelor clasificate, comentează AFP.