Anchetatori internaţionali anunţă că deţin suficiente documente pentru a-l inculpa pe al-Assad

Cazurile de urmărire penală a liderilor sirieni se concentrează asupra rolului pe care aceştia l-au jucat în reprimarea protestelor care au condus la conflictul armat, în 2011. Zeci de mii de disidenţi consideraţi suspecţi au fost arestaţi şi încarceraţi, iar unii dintre ei au fost torturaţi şi ucişi în penitenciare siriene.

Probele au fost compilate pentru Comisia Internaţională pentru Justiţie şi Responsabilizare (CIJA), alcătuită din anchetatori şi experţi judiciari care au lucrat anterior la tribunale penale internaţionale pentru crime de război comise în fosta Iugoslavie şi Rwanda şi pentru Curtea Penală Internaţională (CPI).

Ei au cooperat cu o echipă de 50 de anchetatori sirieni care a dus la îndeplinire sarcina riscantă de a scoate din ţară documente întocmite de către regimul sirian. Până în prezent a fost ucis un anchetator, altul a fost rănit, iar alţii au fost arestaţi şi torturaţi de către regim.

Comisia este finanţată de către state occidentale, printre care se află Marea Britanie, Germania, Elveţia, Norvegia, Canada şi Danemarca, dar şi de către Uniunea Europeană (UE).

Probe au fost culese, iar cazuri de urmărire penală au fost pregătite, în aşteptarea înfiinţării unui tribunal pentru crime de război. Rusia s-a folosit de Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca prin veto orice anchetă CPI asupra regimului al-Assad sau înfiinţarea unei Curţi ad-hoc pentru Siria. Însă o serie de înfrângeri militare şi lupte interne în rândul eşaloanelor superioare ale Guvernului sirian au sporit şansele unei eventuale prăbuşiri a regimului al-Assad şi ca regimul său să fie judecat.

CIJA anchetează în prezent ceea ce a făcut în război atât regimul, cât şi grupări extremiste de opoziţie, şi a finalizat deja pregătirile pentru trei cazuri. Primul vizează instituţia din vârful lanţului de comandă, Celula Centrală pentru Managementul Crizei (CCMC) şi-i nominalizează, printre alţii, pe al-Assad, Mohammad al-Shaar - ministru de Interne, şi Mohammed Said Bekheitan - secretar adjunct al Partidului Baas şi şeful CCMC în primele şase luni de operaţiuni (martie-septembrie 2011).

Al doilea caz se concentrează asupra organului aflat în subordinea directă a CCMC, Biroul Naţional de Securitate (NSB), din care fac parte şefii principalelor patru agenţii de informaţii şi securitate. Al treilea caz vizează Comitetul de securitate Deir ez-Zor, condus de către liderul Baas la nivelul provinciei, care a condus şi agenţiile de informaţii din guvernoratul vecin Rakka.

Ceilalţi 22 de oficiali nominalizaţi în cazurile CIJA au fost identificaţi unor guverne, dar numele lor nu au fost făcute publice încă.

Anchete anterioare relevă implicarea regimului sirian în crime de război, inclusiv cea efectuată de către o Comisie ONU în decembre 2013, care a găsit "probe indicând responsabilitatea la cel mai înalt nivel al Guvernului, inclusiv a şefului statului".

Şeful CIJA Bill Wiley a precizatt însă că activitatea Comisiei este distinctă de anchetele anterioare şi că a produs documente judiciare, probe şi legislaţie ce pot fi prezentate la tribunal.

"Comisia ONU nu este interesată de responsabilitatea penală individuală, deci nu pregăteşte dosare în vederea unui proces. Nu acesta este mandatul lor. Ei acoperă o arie mai largă, inclusiv socială, a drepturilor minorităţilor şi femeilor. Noi ne concentrăm asupra dreptului umanitar internaţional penal şi responsabilităţii penale individuale", a subliniat Wiley.

Concluziile CIJA au la bază în principal probe documentare capturate. În sediul ei central, situat într-o capitală occidentală care nu poate fi dezvăluită din motive de securitate, Comisia a acumulat o jumătate de milion de pagini de ordine şi rapoarte trimise în ambele sensuri ale lanţului de comandă, cele de la CCMC la guvernorate şi districte ordonând arestări în masă şi încarcerări pentru "infracţiuni" precum "discutarea evenimentelor în mod negativ".

CIJA are câte o echipă de anchetatori în fiecare guvernorat, care a încercat să colecteze documente scrise de la armata, agenţiile de securitate şi de informaţii ale regimului, de obicei după ce sediile guvernamentale au fost abandonate sau capturate de către forţele opoziţiei. Ulterior, documentele au fost scoase în afara ţării, adesea prin puncte de trecere aflate sub controlul armatei sau unor grupări extremiste de opoziţie, susceptibile să aresteze sau ucidă pe oricine bănuiau că lucra pentru organizaţii occidentale.

Şeful anchetatorilor, Adel - un pseudonim -, a fost aproape să fie ucis în mai multe rânduri.

De asemenea, CIJA a realizat aproape 400 de interviuri, multe cu dezertori, dar Wiley, un fost ofiţer infanterist canadian care a anchetat pentru tribunalele penale internaţionale pentru fosta Iugoslavie şi Rwanda şi CPI, a subliniat că documentele sunt cele care stau la baza cazurilor Comisiei împotriva regimului.

O investigaţie separată asupra crimelor de război comise de către grupări extremiste de opoziţie se bazează mai ales pe mărturii ale unor martori din interior, dar şi pe analiza unor materiale de propagandă şi înregistrări video ale unor martori - peste 47.000 de astfel de înregistrări au fost descărcate de pe Internet şi arhivate. Ele sunt analizate şi adnotate de refugiaţi sirieni care lucrează pentru Comisie.

Mai multe magistraturi occidentale au ajutat CIJA în procedurile vizând ambele tabere. Însă regimul sirian va putea să sea socoteală pentru ceea ce a făcut fie după schimbarea Guvernului de la Damasc, fie după o schimbare în Consiliul de Securitate al ONU, comentează The Guardian.