Aurescu: CPI va putea ancheta crime de agresiune. Situaţia din Ucraina ar putea fi încadrată aici

Curtea Penală Internaţională va putea, în viitor, să ancheteze crime de agresiune, a declarat, luni, secretarul de stat Bogdan Aurescu, care s-a întrebat dacă actuala situaţie din Ucraina ar mai fi avut loc în cazul în care s-ar fi aplicat jurisdicţia CPI privind crima de agresiune.

648 afișări
Imaginea articolului Aurescu: CPI va putea ancheta crime de agresiune. Situaţia din Ucraina ar putea fi încadrată aici

Bogdan Aurescu (Imagine: Stefan Micsik/Mediafax Foto)

În cadrul unei conferinţe dedicată Zilei Justiţiei Penale Internaţionale, organizată de MAE, secretarul de stat pentru afaceri strategice s-a referit la formula privind crima de agresiune convenită la prima Conferinţă de Revizuire a Statutului Curţii Penale Internaţionale (CPI), de la Kampala (Uganda), în 2010.

"În ambele definiţii oferite de Rezoluţia din 1974 şi de la conferinţa din Kampala din 2010 sunt cel puţin 7 acte calificate ca acte de agresiune şi vă provoc ca, în timp ce citesc această listă, să aveţi în minte ce s-a întâmplat foarte aproape de noi, în Crimeea sau în estul Ucrainei", a precizat Bogdan Aurescu, subliniind contribuţia României la amendamentele de la Kampala.

Primul act se referă "la invadarea sau atacarea de către forţele armate ale unui stat a teritoriului unui alt stat sau orice ocupare militară, chiar şi temporată, rezultată dintr-o astfel de invazie sau atac sau orice anexare prin forţă a teritoriului unui altui stat", în timp ce al doilea vizează "bombardarea de căte forţele armate ale unui stat a unui teritoriu al altui stat sau folosirea oricărui fel de de arme de către un stat împotriva teritoriului unui alt stat". Al treilea act de agresiune este reprezentat de "blocarea porturilor şi coastelor de către forţele armate ale unui stat", iar al patrulea este definit ca "un atac pe uscat, pe mare sau pe cale aeriană de către forţele armate ale unui stat împotriva flotei marine sau aeriene a unui alt stat".

Acte de agresiune sunt considerate şi folosirea forţelor armate ale unui stat care se află în interiorul unui alt stat, acţiunea unui stat de a pune la dispoziţie un teritoriu unui alt stat pe care acesta să-l folosească pentru un act de agresiune împotriva unui al treilea stat şi trimiterea în numele statului a unor grupări armate sau mercenari care să acţioneze împotriva unui altui stat.

"În viitor, Curtea Penală Internaţională va putea să ancheteze crime de agresiune, cu condiţia ca anumite condiţii să fie îndeplinite", a precizat Aurescu.

"Făcând posibilă jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale asupra agresiunii va fi nu numai o realizare istorică, dar şi o şansă pentru o lume mai paşnică în viitor. Mă întreb dacă actuala situaţie din Ucraina ar mai fi avut loc, dacă s-ar fi aplicat jurisdicţia CPI" asupra crimei de agresiune, a mai precizat oficialul MAE.

Pe altă parte, Fatou Bensouda, procurorul Curţii Penale Internaţionale, a precizat că instanţa de la Haga "şi-a câştigat rolul în lume ca o instituţie indispensabilă, legală, care promovează justiţia, care oferă o voce semnificativă victimelor şi ajută la prevenirea crimelor în masă care ameninţă pacea, securitatea şi bunăstarea umanităţii".

Bensouda a subliniat că, "pentru îmbunătăţirea capacităţii Curţii de a face dreptate şi de a-şi îndeplini mandatul pe care comunitatea internaţională ni l-a dat, este necesar un sprijin constant din partea statelor şi a comunităţii internaţionale pentru ca CPI să-şi atingă întregul potenţial".

Totodată, procurorul CPI a solicitat sprijin din partea României şi a altor ţări pentru creşterea bugetului instituţiei.

"Cred că legea este o unealtă puternică pentru a-i trage la răspundere pe făptaşi. Este o unealtă pentru a face dreptate victimelor. Nimeni nu este şi nu ar trebui să fie mai presus de lege. Există un singur standard. CPI are potenţialul necesar pentru a realiza această promisiune la nivel internaţional. Dar nu o putem face singuri (...) Pentru ca acest sistem să fie eficient, să fie credibil, are nevoie de cooperare puternică, consistentă şi permanentă din partea tuturor actorilor", a punctat procurorul Curţii Penale Internaţionale.

Curtea Penală Internaţională este singura curte penală internaţională permanentă. Ea a fost creată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat în 1998 şi intrat în vigoare la 1 iulie 2002. CPI are competenţă asupra crimei de genocid, asupra crimelor de război şi asupra crimelor împotriva umanităţii. De al 1 ianuarie 2011, numărul Statelor Părţi la Statut este 114.

În 2010, a avut loc la Kampala (Uganda), prima Conferinţă de Revizuire a Statutului CPI, în cadrul căreia s-a convenit la o formulă referitoare la crima de agresiune.

Amendamentele la Statut ar putea intra în vigoare în 2017.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici