Egiptul după Hosni Mubarak reprezintă un salt în necunoscut pentru Israel

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi-a exprimat foarte repede "satisfacţia", sâmbătă seara, faţă de "asigurările" date de armata egipteană cu privire la respecatrea tratatelor de pace, după plecarea preşedintelui Hosni Mubarak, îndepărtat de la putere de manifestaţiile de stradă.

Armata egipteană, care a preluat gestionarea ţării, a dat asigurări că Egiptul "va rămâne angajat faţă de toate tratatele sale regionale şi internaţionale" şi a promis o "tranziţie paşnică" spre "o putere civilă aleasă".

"Tratatul de pace cu Egiptul, aflat în vigoare de mult timp, a servit ambelor ţări şi constituie cea mai importantă piesă pentru pacea şi stabilitatea în tot Orientul Mijlociu", a subliniat Netanyahu, potrivit unui comunicat al Biroului său.

Şeful Guvernului israelian a avut o poziţie reţinută de la începutul crizei egiptene, dând miniştrilor săi instrucţiuni să nu facă declaraţii publice despre perioada post-Mubarak.

În pofida acestui fapt, unii lideri israelieni au agitat sprectrul unui scenariu "iranian", potrivit căruia Fraţii Musulmani, din care a rezultat mişcarea islamistă Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, ar putea profita de situaţie pentru a prelua puterea sau ar putea exercita o influenţă atât de mare, încât ar fi în măsură să obţină abrogarea tratatului.

Încheind pacea cu cea mai populată ţară din lumea arabă, în schimbul retragerii din Peninsula Sinai, cucerită în timpul războiului din iunie 1967, Israelul a putut ieşi dintr-o izolare diplomatică totală, în regiune.

Pe frontul militar, acest acord istoric a pemis armatei israeliene să îşi reducă dispozitivul de-a lungul celor 240 de kilometri de frontieră cu Egiptul.

Peninsula Sinai, o regiune-tampon, a fost demilitarizată, iar acolo este comasată o forţă multinaţională de supraveghere, lucru care a permis militarilor israelieni să îşi concentreze forţele pe frontul de nord, către Siria şi Liban, dar şi în teritoriile palestiniene.

"Statul Major va trebui să îşi regândească toate planurile strategice", subliniau sâmbătă posturile de televiziune israeliene, înainte de anunţul armatei egiptene.

"Dintr-un (anumit) punct de vedere strategic, Israelul se află, de-acum, într-o situaţie ostilă. Nu mai există nimeni care să conducă statele pragmatice şi moderate, în timp ce Turcia şi Iranul devin tot mai puternice", a declarat Zvi Mazel, un fost ambasador al Israelului în Egipt.

Ron Ben Yihai, un expert în domeniul apărării, s-a arătat, totuşi, mai puţin alarmist.

"Armata egipteană nu vrea război cu Israelul. Ea are de gestionat o ţară şi tensiuni externe, mai ales în Sudan", a declarat el, pentru postul de radio public. "Militarii egipteni ştiu că dacă ridică fie şi doar degetul mic împotriva tratatului de pace, riscă să rămână fără ajutorul militar american, în valoare de 1,3 miliarde de dolari", a adăugat el.

Pentru a face faţă acestei perioade de incertitudini, liderii israelieni au avut reflexul tradiţional de a se îndrepta spre Statele Unite, în pofida criticilor suscitate de atitudinea preşedintelui Barack Obama, acuzat de presă că l-a abandonat pe Hosni Mubarak, un aliat dintotdeauna al americanilor.

Ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a fost trimis la Washington pentru a se asigura de susţinerea americană şi de continuarea acordării ajutorului militar anual, în valoare de trei miliarde de dolari, statului evreu. Apelul său a fost ascultat.

Amiralul Mike Mullen, comandantul Statului Major Interarme american, urmează să efectueze, duminică şi luni, o vizită în Iordania şi Israel, pentru a le oferi asigurări şi a se consulta cu cei doi aliaţi.