Iranul sărbătoreşte marţi 35 de ani de la Revoluţia islamică

La începutul dimineţii, câteva sute de mii de persoane s-au adunat în piaţa Azadi, în centrul Teheranului, unde preşedintele Hassan Rohani urmează să rostească un discurs, potrivit unui jurnalist al AFP.

Ca să atragă mulţimea, organizatorii au prevăzut un concurs de talente sau unul de "imagini ale Aroganţei", o referire la ţările occidentale.

Ziua de 11 februarie, 22 Bahman în calendarul iranian, este ocazia unor defilări în toată ţara pentru a aminti despre sosirea la putere a imamului Khomeiny şi căderea regimului şahului.

De la alegerea sa, preşedintele Rohani, calificat drept un moderat, a început o politică de apropiere de comunitatea internaţională, în principal pentru a pune capăt sancţiunilor occidentale decretate împotriva Teheranului din cauza programului său nuclear controversat.

Occidentalii şi Israelul, considerat drept singura putere nucleară din regiune, suspectează de circa zece ani Iranul că vrea să se doteze cu bomba atomică sub acoperirea programului său civil, ceea ce Teheranul neagă vehement.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge în Statele Unite la începutul lui martie pentru a discuta despre "mijloacele de a împiedica Iranul să producă arme nucleare".

La sfârşitul lui noiembrie, la Geneva, Iranul a încheiat cu grupul 5+1 (China, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania) un acord privind îngheţarea anumitor activităţi nucleare ale sale în schimbul unei ridicări parţiale a sancţiunilor care sufocă economia iraniană.

Discuţiile privind un acord global se vor relua la 18 februarie la Viena.

Hassan Rohani beneficiază de susţinerea Ghidului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, pentru a desfăşura aceste negocieri prin intermediul charismaticului şef al diplomaţiei, Mohammad Javad Zarif.

Dar acest dialog este denunţat de conservatori, care apreciază că sunt prea importante concesiile făcute occidentalilor şi denunţă întâlnirile prea numeroase în opinia lor ale lui Zarif cu oficialii americani.

"Trebuie să te întrebi de ce sunt unii pregătiţi să vândă la preţ scăzut măreţia şi puterea Iranului pentru a obţine încetarea animozităţii Statelor Unite", a declarat Mohammad Ali Jafari, şeful Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului islamic.

El s-a exprimat în cadrul festivalului "Moarte Americii", slogan lansat la fiecare manifestaţie oficială.

Pentru Iran, nu se pune încă problema reluării relaţiilor diplomatice cu "Marele Satan", întrerupte în 1980 după luarea de ostatici la ambasada americană din Teheran de către studenţi islamişti.

Ambasadorul elveţian, a cărui ţară reprezintă interesele americane în Iran, a fost convocat luni seara la Ministerul Afacerilor externe după noi sancţiuni americane împotriva unor persoane şi companii suspectate că evită sancţiunile occidentale şi susţin reţele teroriste.

Anterior, Zarif a anunţat că următoarele negocieri vor fi dificile, mai ales din cauza "lipsei de încredere" a Iranului în Statele Unite.

Sâmbătă, ayatollahul Khamenei a acuzat oficialii americani că "mint" atunci când dau asigurări că nu vor o schimbare de regim în Iran.

Ca preludiu la festivităţile din acest an, Iranul a anunţat lansarea reuşită a două rachete de generaţie nouă "cu o mare capacitate de distrugere", potrivit ministrului iranian al Apărării, Hossein Dehgan.

Iranul asigură că arsenalul său este dedicat doar apărării frontierelor şi nu va fi utilizat decât în caz de atac.

Dar programul său balistic, ce include rachete cu rază de acţiune de 2.000 de kilometri, capabile să atingă Israelul, îngrijorează ţările occidentale şi a făcut obiectul mai multor condamnări din partea Consiliului de Securitate al ONU.

Iranul a anunţat, de asemenea, sâmbătă, că o flotilă de două nave aflate în prezent în largul Africii de Sud se apropie de frontierele maritime americane, fără a preciza care, ca răspuns la prezenţa Flotei a V-a a marinei americane în Golful Persic.