Testul a fost realizat luni și a avut ca scop evaluarea unor tehnologii noi dezvoltate în industria aerospațială a țării, potrivit agenției Tasnim, citată de Reuters. Tasnim precizează că „rezultatele testului vor fi folosite pentru a îmbunătăți performanța sateliților și a sistemelor spațiale ale Iranului”.
Agenția a menționat că vehiculul Qased a fost utilizat special pentru a testa noi capacități interne, însă nu a oferit detalii despre natura exactă a tehnologiilor evaluate. Lansarea a fost suborbitală, ceea ce indică un zbor care nu atinge viteza necesară pentru menținerea unei orbite stabile în jurul Pământului, dar suficient pentru testarea unor sisteme avansate.
Aceste tipuri de teste au generat în mod constant reacții critice din partea Occidentului, din cauza caracterului dual al lansatoarelor spațiale iraniene, capabile să transporte atât sateliți, cât și, potențial, încărcături balistice.
Statele Unite și aliații europeni și-au exprimat des îngrijorările privind utilizarea programului spațial ca pretext pentru dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. După lansarea satelitului Soraya, în ianuarie 2024, cu racheta Qaem 100, Marea Britanie, Franța și Germania au transmis o declarație comună în care avertizau că „aceste lansări permit Iranului să testeze tehnologii care ar putea contribui la dezvoltarea programului său de rachete balistice”, potrivit Iran Internațional, care emite din Marea Britanie.
Într-un incident anterior, în septembrie 2023, Iranul a plasat pe orbită satelitul de observație Noor-3, la o altitudine de 450 km, folosind același vehicul Qased. Lansarea a fost criticată de Washington, care a acuzat Teheranul că încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, din cauza conexiunilor dintre programul spațial și cel militar.
Deși Iranul insistă că obiectivele sale spațiale sunt exclusiv pașnice, natura tehnologiei implicate – capabilă să susțină atât aplicații civile, cât și militare, alimentează suspiciunile internaționale și menține tensiuni în relațiile cu Occidentul.