România, Ungaria şi Bulgaria deschid porţile UE unor state terţe în speranţa unor beneficii politice

Circa cinci milioane de cetăţeni moldoveni, macedoneni, sârbi, ucraineni şi turci au avut sau vor avea posibilitatea să obţină un paşaport european legal. "Un cadou nesperat din care liderii ungari, români şi bulgari speră în secret să obţină beneficii politice. Chiar cu riscul de a nemulţumi capitalele vechii Europe", comentează cotidianul francez.

Textul adoptat la 26 mai de Parlamentul ungar, la iniţiativa premierului de dreapta Viktor Orban şi cu susţinerea extremei drepte, pare o revanşă sau o provocare, Ungaria neacceptând în mod real niciodată Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, în urma căruia a rămas fără două treimi din teritoriul deţinut atunci şi fără jumătate din populaţie. Legea privind dubla cetăţenie se referă la 3,5 milioane de persoane şi va intra în vigoare în ianuarie. Ea va deschide porţile UE pentru circa 300.000 de sârbi de origine ungară stabiliţi în provincia autonomă Voivodina şi pentru 150.000 de ucraineni aparţinând minorităţii maghiare.

În aprilie 2009, preşedintele român Traian Băsescu a decis să acorde cetăţenie română moldovenilor care o vor şi îşi pot demonstra descendenţa. "Legăturile de sânge ne obligă să îi susţinem", declara atunci preşedintele român pentru a-şi justifica decizia.

Două treimi dintre moldoveni sunt românofoni, iar o treime rusofoni. Ţara este foarte săracă, o treime din populaţia sa activă fiind nevoită să se expatrieze pentru a găsi un loc de muncă, adeseori ilegal. În aceste condiţii, comentează Le Figaro, acordarea cetăţeniei române ar putea să aibă un efect pervers, respectiv să dezintegreze acest stat fragil devastat de o criză identitară ce ridică semne de întrebare, de multă vreme, asupra viabilităţii sale. Aproximativ 120.000 de moldoveni deţin deja un paşaport românesc, în timp ce alţi 800.000 şi-au depus actele pentru a obţine unul.

Bulgaria a facilitat şi ea procedurile de acodare a cetăţeniei celor aproximativ 2,5 milioane de bulgari care trăiesc în străinătate, în Ucraina, R.Moldova, Albania, Grecia şi mai ales Macedonia şi Turcia. Aproximativ 1,4 milioane de macedoneni, respectiv trei sferturi din populaţia acestei ţări, ar putea beneficia de un paşaport european. Sofia are grijă şi de bulgarii islamizaţi în epoca ocupaţiei otomane, al căror număr era estimat la 900.000 de persoane înainte de căderea comunismului. Aceştia au fost însă victima unei politici de asimilare forţată care a culminat la sfârşitul anilor '80. Circa 350.000 de astfel de persoane s-au refugiat în Turcia.