Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români şi a primăverii, mai apreciată decât Valentine's Day

Astfel, potrivit unui studiu realizat recent, peste 50% dintre români au precizat că sărbătoresc Dragobetele, iar 71% dintre aceştia au spus că vor achiziţiona cadouri cu această ocazie. Cu acest prilej, majoritatea celor care oferă cadouri de Dragobete este dispusă să plătească între 50 de lei şi 100 de lei pentru acestea.

Aproximativ jumătate dintre români celebrează atât Dragobetele, cât şi Valentine's Day, însă surprinzător este faptul că cei care sărbătoresc doar obiceiul autohton sunt mai mulţi faţă de cei care aleg să petreacă doar Valentine's Day (13% faţă de 9%). Studiul citat a fost realizat online de compania iSense.Solutions, în cadrul panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 15 ani, din mediul urban din România.

Dragobetele, sărbătorită cu persoana iubită la teatru

Astfel, "Bună varianta rea", un spectacol tulburător, în care tragicul şi comicul se împletesc şi aproape simultan spun o poveste sinceră despre viaţă, bucurie, dragoste, necazuri şi consens, va fi prezentat de Dragobete, de la ora 20.00, la Teatrul Nottara din Capitală, Mircea Baniciu fiind invitat special.

De asemenea, marţi, de la ora 19.00, la Teatrul de Comedie, îndrăgostiţii pot viziona comedia "Mincinosul", după Carlo Goldoni, autorul care a ridicat arta dramatică italiană la cel mai înalt punct al perfecţiunii sale.

Spectacolul "Mă mut la mama!" se va juca marţi, de la ora 19.00, la Teatrul de pe Lipscani, în Sala Mare. Publicul va putea afla povestea a doi fraţi, cu vârste apropiate de 30 de ani, unul părăsit de soţie, iar celălalt inşelat de iubită, care hotărăsc să se reîntoarcă acasă la mama, pentru a continua să trăiască partea cu copilăria. Mama, văduvă fiind, deşi e singura în casă, are un iubit..... L-a cunoscut la facultate, mama e studentă.

Pe scena de la Godot Cafe Teatru, actorii Magda Catone, Andrei Runcanu, Carla Maria Teaha şi Gabriel Fătu vor aduce, marţi, de la ora 20.00, spectacolul "7 blesteme... cerute, făcute şi legate". Un spectacol inspirat din blesteme, descântece şi vrăji din folclorul românesc, în care sunt prezentate şapte ritualuri care au la bază energia şi umorul poporului român.

Citeşte şi: Dragobetele, sărbătorit la Muzeul Satului din Bucureşti, în perioada 21 - 24 februarie

Concertele, un "must-have" printre cadourile oferite de Dragobete

Trupa Direcţia 5 va susţine un concert, joi, de la ora 21.30, în clubul Hard Rock Café din Bucureşti, unde va prezenta publicului un playlist alcătuit special cu ocazia sărbătorii Dragobete.

Miercuri, o variantă de a surprinde plăcut persoana iubită este un bilet la concertul tribut dedicat trupei Aerosmith, susţinut de Eurosmith, o cunoscută formaţie din Italia. Evenimentul va începe la ora 21.00, în Berăria H.

Pentru iubitorii de jazz, clubul Tribute din Bucureşti a pregătit un concert Beatles'n'Jazz, care va începe miercuri, de la 21.00, invitatul special al serii fiind Cornel Ilie, solistul trupei Vunk.

Şi întotdeauna cina romantică în doi, într-o atmosferă de vis, rămâne una dintre cele mai bune alternative

Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă. Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile.

O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită Năvalnic, de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările. În lumea satului românesc, până la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit pe 24 şi 28 februarie sau pe 1 şi 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile şi mituri". Probabil că, în vechime, 24 februarie marca începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi fac cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.

În ziua respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau şi începeau să-şi construiască cuiburile. Despre "păsările" neînsoţite la Dragobete ştia toată lumea că rămân singure şi fără pui pînă în aceeaşi zi a anului următor.

După modelul zburătoarelor, fetele şi băieţii se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară.

În sudul României (Mehedinţi), fata se întorcea în sat alergând, obicei numit "zburătorit", urmărită de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă. Din zăpada netopită fetele strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe - zăpada zânelor -, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind cea în care urmau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.

În această zi, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: "Dragobetele sărută fetele". Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Steaua acestui flăcău, a cărui evocare acţiona direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a început să apună în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Într-un fel, Dragobetele a fost şi el o victimă a comunismului. După Revoluţie, locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, care a fost importat din lumea occidentală şi care este sărbătorit conştiincios pe 14 februarie. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş şi neastâmpărat.