Originile istorice ale inimii: Cum a ajuns acest simbol să reprezinte dragostea

Originile istorice ale inimii sunt greu de stabilit. Unii consideră că pictograma simbol a derivat de la forma frunzelor de iederă, care sunt asociate cu fidelitatea, în timp ce alţii susţin că este modelat după sâni, fese sau alte părţi ale anatomiei umane.

1826 afișări
Imaginea articolului Originile istorice ale inimii: Cum a ajuns acest simbol să reprezinte dragostea

Originile istorice ale inimii - Cum a ajuns acest simbol să reprezinte dragostea

Cea mai neobişnuită este Teoria Silphium, o specie de fenicul gigant, care creştea odată pe coasta Africii de Nord, în apropiere de colonia grecească din Cyrene. Grecii antici şi romanii utilizau silphiumul atât ca pe o aromă alimentară, cât şi ca pe un medicament minune, asemenea siropului pentru tuse, fiind faimos însă şi pentru capacităţile sale deosebite de contracepţie, informează Descoperă.

Scriitorii şi poeţii antici apreciau planta pentru puterile sale contraceptive. Silphiumul devenise atât de popular încât a ajuns să fie cultivat pe suprafeţe extinse la sfârşitul secolului I d.Hr.

Păstăile Silphiumului seamănă izbitor cu simbolul inimii moderne, fiind asociat de multe ori cu dragostea şi sexul, ceea ce a dus la popularizarea acestui simbol. Oraşul antic Cirene, care s-a îmbogăţit din comerţul cu silphium, a pus forma inimii pe banii emişi, informează Descoperă.

În timp ce Teoria Silphium este convingătoare, există cercetători care susţin că simbolul îşi are rădăcinile în scrierile lui Galen şi ale filosofului Aristotel, care au descris inima omului ca având trei camere, cu o adâncitură mică în mijloc.

Conform acestei teorii, forma de inimă s-ar fi putut naşte atunci când artişti şi oameni de ştiinţă din Evul Mediu au încercat să reprezinte unele texte medicale antice.

În secolul al XIV-lea, de exemplu, fizicianul italian Guido da Vigevano a făcut o serie de desene anatomice cu o inimă care se aseamănă mult cu cea descrisă de Aristotel. Având în vedere că inima omului a fost mult timp asociată cu emoţii şi plăcere, forma a fost în cele din urmă recunoscută ca un simbol al romantismului şi dragostei medievale.

Conform Descoperă, Simbolul a devenit deosebit de popular în timpul Renaşterii, când a fost utilizat în arta religioasă, ilustrând inima lui Hristos, dar şi când a fost introdus ca unul dintre cele patru simboluri din cărţile de joc. În secolele XVIII şi XIX, simbolul inimii a devenit un motiv recurent în notiţele de dragoste şi felicitările de Ziua Îndrăgostiţilor.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici